Jurnal românesc – 15.02.2017

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care
abrogă controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea
crizei politice de amploare din ultimele două săptămâni, este, de miercuri, pe
agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Marţi, plenul Senatului a adoptat
acelaşi act normativ în unanimitate. Între timp, sediul Guvernului a fost
pichetat, din nou, noaptea trecută, de câteva sute de manifestanţi. De la
începutul crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din
diaspora au cerut demisia Cabinetului de coaliţie PSD-ALDE, pe care-l acuză că,
prin încercarea de modificare a codurilor, ar fi vrut să exonereze de
responsabilitate penală personaje politice influente şi funcţionari din administraţia
centrală şi locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună
în acord legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest
context, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat un referendum pe tema
continuării luptei anticorupţie. Partizani ai Executivului îl acuză, însă, pe
şeful statului că nu îşi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
cauza protestatarilor antiguvernamentali.

Daniela Budu, 15.02.2017, 12:15

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de la Bucureşti care
abrogă controversatele modificări ale codurilor penale, aflate la originea
crizei politice de amploare din ultimele două săptămâni, este, de miercuri, pe
agenda Camerei Deputaţilor, for decizional. Marţi, plenul Senatului a adoptat
acelaşi act normativ în unanimitate. Între timp, sediul Guvernului a fost
pichetat, din nou, noaptea trecută, de câteva sute de manifestanţi. De la
începutul crizei, pe 31 ianuarie, sute de mii de români din ţară şi din
diaspora au cerut demisia Cabinetului de coaliţie PSD-ALDE, pe care-l acuză că,
prin încercarea de modificare a codurilor, ar fi vrut să exonereze de
responsabilitate penală personaje politice influente şi funcţionari din administraţia
centrală şi locală. PSD a negat acuzaţiile, afirmând că Guvernul dorea să pună
în acord legislaţia din domeniu cu decizii ale Curţii Constituţionale. În acest
context, preşedintele Klaus Iohannis a iniţiat un referendum pe tema
continuării luptei anticorupţie. Partizani ai Executivului îl acuză, însă, pe
şeful statului că nu îşi respectă rolul de moderator, fiindcă a îmbrăţişat
cauza protestatarilor antiguvernamentali.

37% din imigranţii născuţi în România şi
care locuiesc în Franţa au o diplomă de învăţământ superior – relevă un studiu
demografic publicat în cotidianul Le Monde, potrivit documentului ţările-gazdă
fiind departe de a primi ‘toată mizeria lumii’. În timp ce populaţia adultă a
Franţei dispune de un grad universitar în proporţie de 27%, imigranţii chinezi
din Hexagon au, de pildă, studii superioare în proporţie de 43 de procente, iar
vietnamezii – de 35 de procente. În consecinţă, potrivit studiului, majoritatea
discursurilor privind imigranţii sunt ideologice.

Parlamentul European a aprobat, miercuri, Acordul de
liber-schimb între Uniunea Europeană si Canada (CETA). Negociat timp de mai
multi ani, acesta aduce eliminarea unui numar semnificativ de taxe vamale si
bariere non-tarifare. Acordul urmeaza sa intre acum în proces de ratificare la
nivelul fiecărei tări UE, insa unele prevederi ale sale intră în vigoare
înainte de încheierea procedurii. In urma semnarii acordului, ridicarea vizelor
pentru români intră în vigoare, partial, încă de la sfârsitul lunii aprilie.
Este vorba despre românii care au mai fost în Canada si au obtinut anterior
viză. Apoi, de la 1 decembrie, toti românii vor putea călători fără vize în
Canada. Comertul UE-Canada a reprezentat peste 60 de miliarde de euro in 2015.
Odata cu intrarea in vigoare a CETA, aceasta suma ar urma sa creasca, potrivit
cifrelor oferite de Parlamentul European.

Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil
Legea parteneriatului civil, în şedinţa de miercuri – a anunţat iniţiatorul
proiectului, fostul deputat Remus Cernea, afirmând că noul Parlament pare a
avea un alt chip şi suflu. Potrivit acestuia, este un pas înainte
pentru democraţia din România şi pentru ideea de a respecta drepturile omului.
Este o lege care ajută acele persoane care convieţuiesc în baza
afecţiunii reciproce, a respectului, au bunuri în comun, pot avea probleme de
sănătate, în privinţa contractării unor credite, iar legea propusă vine să
acorde o serie de facilităţi şi să recunoască drepturi în privinţa acestor
persoane, a spus Remus Cernea. El a adăugat că 22 de state membre UE au
legislaţii similare, inclusiv ţări majoritar ortodoxe precum Grecia şi Cipru.
Ultimele recensăminte au arătat că peste 800.000 de cetăţeni români trăiesc în
astfel de uniuni consensuale, nerecunoscute de stat. Legea parteneriatului
civil va fi dezbătută şi în Comisia juridică, cea care va întocmi raportul care
va fi supus votului plenului Camerei Deputaţilor, for decizional.