Jurnal românesc – 20.03.2017
Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică începând de azi, timp de 10 zile, un proiect de lege privind punerea în circulaţie a unei cărţi de identitate electronice pentru cetăţenii români. Aceasta ar urma să înlocuiască actualul act de identitate simplu şi cardul de sănătate. Potrivit proiectului, Cartea electronică de identitate va putea fi eliberată şi pentru minori la solicitarea unuia dintre părinţi, cu un termen de valabilitate de 2 de ani pentru cei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, de 4 ani pentru cei cu vârste între 14 şi 18 ani. Pentru persoanele de peste 18 ani termenul de valabilitate al cărţii electronice de identitate va fi de 10 ani. Noul document ar conţine mai multe date despre titular, inclusiv biometrice, şi va prelua şi conţinutul cardului naţional de sănătate, ce va deveni nefuncţional în cazul persoanelor pentru care se va emite noua carte de identitate. Proiectul Ministerului de Interne prevede şi menţinerea cărţilor de identitate simple în cazul persoanelor care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză în mod expres obţinerea unei cărţi electronice.
România Internațional, 20.03.2017, 12:35
Ministerul de Interne a pus în dezbatere publică începând de azi, timp de 10 zile, un proiect de lege privind punerea în circulaţie a unei cărţi de identitate electronice pentru cetăţenii români. Aceasta ar urma să înlocuiască actualul act de identitate simplu şi cardul de sănătate. Potrivit proiectului, Cartea electronică de identitate va putea fi eliberată şi pentru minori la solicitarea unuia dintre părinţi, cu un termen de valabilitate de 2 de ani pentru cei cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani, de 4 ani pentru cei cu vârste între 14 şi 18 ani. Pentru persoanele de peste 18 ani termenul de valabilitate al cărţii electronice de identitate va fi de 10 ani. Noul document ar conţine mai multe date despre titular, inclusiv biometrice, şi va prelua şi conţinutul cardului naţional de sănătate, ce va deveni nefuncţional în cazul persoanelor pentru care se va emite noua carte de identitate. Proiectul Ministerului de Interne prevede şi menţinerea cărţilor de identitate simple în cazul persoanelor care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză în mod expres obţinerea unei cărţi electronice.
Luni a fost lansată la Bucureştia noua ediţie a Programului de Tabere ARC pentru românii de pretutindeni. Prezent la eveniment, premierul Sorin Grindeanu a spus că peste 2.000 de etnici români – copii, tineri, studenţi sau profesori – care trăiesc în străinătate vor participa la ediţia din acest an a Programului. El a transmis un gând special românilor din Voivodina, Valea Timocului, Cernăuţi şi Odessa sau din Macedonia, Bulgaria, Albania, Croaţia sau Ungaria. Potrivit lui Grindeanu,pentru Guvern reprezintă o prioritate întărirea legăturii între românii din ţară şi cei din diasporă.In cadrul acestor tabere, elevii români din străinătate se vor bucura de mai multe activităţi – ateliere de cultură şi civilizaţie românească, o sesiune de limba română, filme şi documentare româneşti. O noutate a programului din 2017 este aceea că mai multe personalităţi ale sportului românesc vor lua parte la aceste tabere.
Liderul eurodeputaţilor social-democraţi români şi preşedintele Organizaţiei Femeilor Social Democrate, Viorica Dăncilă, a adresat un apel preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, prin care solicită discutarea de urgenţă în plenul forului european a situaţiei lucrătoarelor ce suferă abuzuri din partea angajatorilor la fermele din sudul Italiei. Apelul survine după ce presa europeană a dezvăluit că mii de femei, dintre care foarte multe românce, sunt supuse zilnic abuzurilor de ordin fizic şi psihic, sub ameninţarea pierderii locurilor de muncă. Potrivit eurodeputatului român, este importantă o astfel de discuţie, în condiţiile în care PE este instituţia reprezentativă a tuturor cetăţenilor europeni şi, fiecare dintre noi, avem obligaţia de a le proteja direct drepturile acestora. O astfel de dezbatere poate avea ca rezultat generarea, alături de Comisia Europeană, de noisoluţii în vederea luptei împotriva abuzurilor cărora femeile le cad victime.
România a înregistrat, în 2016, un deficit de 558 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, de peste şase ori mai mare decât în 2015, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale (MADR). Exporturile au însumat aproape 6 miliarde de euro, în creştere cu 3,8% faţa de 2015, însă importurile de produse agroalimentare au crescut în ritm mai rapid, respectiv cu 11,8%, pâna la un nivel record de 6,51 de miliarde de euro. La rândul lor, datele de la Eurostat arată că România a avut creşteri mari ale vânzărilor cu amănuntul, un indicator important al consumului populaţiei. Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agroalimentar al României: livrările către statele blocului comunitar au avut o pondere de 60,7% din total exporturi, iar achiziţiile de 83,4%.
