Jurnal românesc – 13.04.2017
Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu,
dezaprobă comentariile făcute
de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor din Italia, Luigi di Maio, potrivit căruia Italia nu a făcut bine susţinând extinderea UE, pentru că a importat criminalitatea din Est.
Cătălin Predoiu aminteşte că
drepturile cetăţenilor români sunt încălcate în această ţară, cu
referire la cazurile de sclavie. Luigi Di Maio, membru al formaţiunii populiste
italiene Mişcarea 5 Stele, a afirmat pe o reţea de socializare că Italia
a importat din România 40% din infractorii acesteia, postând ca argument
un video cu un procuror italian care afirmă că 40% dintre mandatele de arestare
pentru românii din Uniunea
Europeană îi vizează pe românii din Italia. Ambasadorul român în Italia, George
Gabriel Bologan, a subliniat că aceste remarci, lăsând la o parte
opiniile personale, sunt ofensatoare. Şi eurodeputata Claudia Ţapardel a
făcut apel la un limbaj decent şi
a reamintit că sutele de mii de
lucrătorii români au contribuit semnificativ la
economia italiană. La rândul său, Gianni Pittella, liderul grupului socialist
din Parlamentul European şi membru al Partidului Democrat, aflat la guvernare în Italia, a respins remarcile lui Di
Maio, calificându-le drept
prostie. Di Maio a revenit cu o nouă postare în care susţine că sistemul ineficient de justiţie al ţării sale atrage infractori străini, încurajându-i în acelaşi timp pe antreprenorii
italieni să meargă în ţări unde
(legea) funcţionează mai bine,
cum este România.
Daniela Budu, 13.04.2017, 12:51
Prim-vicepreşedintele PNL, Cătălin Predoiu,
dezaprobă comentariile făcute
de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor din Italia, Luigi di Maio, potrivit căruia Italia nu a făcut bine susţinând extinderea UE, pentru că a importat criminalitatea din Est.
Cătălin Predoiu aminteşte că
drepturile cetăţenilor români sunt încălcate în această ţară, cu
referire la cazurile de sclavie. Luigi Di Maio, membru al formaţiunii populiste
italiene Mişcarea 5 Stele, a afirmat pe o reţea de socializare că Italia
a importat din România 40% din infractorii acesteia, postând ca argument
un video cu un procuror italian care afirmă că 40% dintre mandatele de arestare
pentru românii din Uniunea
Europeană îi vizează pe românii din Italia. Ambasadorul român în Italia, George
Gabriel Bologan, a subliniat că aceste remarci, lăsând la o parte
opiniile personale, sunt ofensatoare. Şi eurodeputata Claudia Ţapardel a
făcut apel la un limbaj decent şi
a reamintit că sutele de mii de
lucrătorii români au contribuit semnificativ la
economia italiană. La rândul său, Gianni Pittella, liderul grupului socialist
din Parlamentul European şi membru al Partidului Democrat, aflat la guvernare în Italia, a respins remarcile lui Di
Maio, calificându-le drept
prostie. Di Maio a revenit cu o nouă postare în care susţine că sistemul ineficient de justiţie al ţării sale atrage infractori străini, încurajându-i în acelaşi timp pe antreprenorii
italieni să meargă în ţări unde
(legea) funcţionează mai bine,
cum este România.
Premierul
Sorin Grindeanu i-a cerut ministrului de Interne, Carmen Dan, să găsească soluţii
urgente, inclusiv prin deplasări
în teren şi discuţii cu autorităţile din Ungaria şi Bulgaria, pentru
asigurarea, în perioada Paştelui,
a fluenţei traficului în punctele de frontieră, în special cele de la Nădlac,
care asigură legătura cu Ungaria, şi de la Giurgiu, care asigură legătura cu Bulgaria. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră
a anunţat că traficul s-a aglomerat în vămile României, după intrarea în
vigoare, săptămâna trecută, a unui nou regulament european care înăspreşte
controalele la frontiere şi în contextul Sărbătorilor Pascale. Aproximativ 10
ore este timpul de aşteptare pentru camioanele care intră în ţară pe la vama
Siret, din nord-est. Probleme sunt şi la vămile Giurgiu (sud) şi Petea
(nord-vest), unde se aşteaptă 90, respectiv 60 de minute, iar la Albiţa, în
nord-est, şi Ostrov, în sud-est, timpul de aşteptare pentru tranzitarea
frontierei este de cel puţin 30 de minute. Pentru autoturisme, rămân relativ
aglomerate punctele de trecere de la Giurgiu şi Petea. Autorităţile de
frontieră spun că încearcă să găsească un echilibru între securitatea
cetăţenilor şi fluenţa traficului.
Exporturile
româneşti în Siria au fost, anul trecut, cu 80% mai mici decât în 2011, anul
începutului războiului civil în această ţară, în cinci ani România înregistrând
pierderi de cel puţin 500 de milioane de euro, potrivit Ziarului Financiar.
Publicaţia aminteşte că România s-a ţinut departe de războiul din Siria, iar în
2012 preşedintele de atunci Traian Băsescu a refuzat retragerea ambasadei de la
Damasc pe motiv că există o importantă comunitate românească în această ţară.
Potrivit MAE de la Bucureşti, în Siria sunt 10.000-12.000 de români, majoritatea
femei măritate cu sirieni. Ambasada României le oferă protecţie şi asistenţă
consulară nu numai lor, ci şi cetăţenilor din ţări precum Canada, Franţa sau
Australia.
