Jurnal românesc – 11.05.2017 UPDATE
Comisia Europeană şi-a exprimat
regretul faţă de decizia Guvernului elveţian de a limita, timp de un an,
accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile
din Elveţia au anunţat, miercuri, că suspendă acordarea permiselor de şedere
între unu şi cinci ani pentru cetăţenii români şi bulgari, după ce numărul
acestor permise s-a triplat în ultimele 12 luni faţă de media perioadei
anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat Ministerului de Externe de la
Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii se va face pentru cel puţin un
an şi poate fi reînoită până în iunie 2019. Rămân nerestricţionate permisele de
stabilire şi cele de şedere de până într-un an. Fostul ministru delegat pentru
relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu
privire la decizia autorităţilor elveţiene şi, totodată, speranţa că aplicarea
acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii va fi limitată la anul 2017, cu atât
mai mult cu cât numărul cetăţenilor români care au solicitat, pe parcursul
perioadei recente, acest tip de permise de muncă este relativ redus. Şi MAE
şi-a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană, care nu
se încadrează în spiritul parteneriatului cu UE, privind respectarea liberei
circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi nediscriminarea cetăţenilor
europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar are cu blocul comunitar
acorduri de cooperare, inclusiv privind libera circulaţie a persoanelor.
Daniela Budu, 11.05.2017, 18:37
Comisia Europeană şi-a exprimat
regretul faţă de decizia Guvernului elveţian de a limita, timp de un an,
accesul muncitorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din Elveţia. Autorităţile
din Elveţia au anunţat, miercuri, că suspendă acordarea permiselor de şedere
între unu şi cinci ani pentru cetăţenii români şi bulgari, după ce numărul
acestor permise s-a triplat în ultimele 12 luni faţă de media perioadei
anterioare. Un responsabil elveţian a comunicat Ministerului de Externe de la
Bucureşti că limitarea accesului pe piaţa muncii se va face pentru cel puţin un
an şi poate fi reînoită până în iunie 2019. Rămân nerestricţionate permisele de
stabilire şi cele de şedere de până într-un an. Fostul ministru delegat pentru
relaţiile cu românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, şi-a exprimat regretul cu
privire la decizia autorităţilor elveţiene şi, totodată, speranţa că aplicarea
acestei măsuri restrictive pe piaţa muncii va fi limitată la anul 2017, cu atât
mai mult cu cât numărul cetăţenilor români care au solicitat, pe parcursul
perioadei recente, acest tip de permise de muncă este relativ redus. Şi MAE
şi-a exprimat regretul cu privire la decizia luată de partea elveţiană, care nu
se încadrează în spiritul parteneriatului cu UE, privind respectarea liberei
circulaţii a persoanelor şi a forţei de muncă şi nediscriminarea cetăţenilor
europeni. Elveţia nu este membră a Uniunii, dar are cu blocul comunitar
acorduri de cooperare, inclusiv privind libera circulaţie a persoanelor.
Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu ambasadorul Italiei la
Bucureşti, Marco Giungi. Potrivit unui comunicat al Administraţiei
Prezidenţiale, la întâlnirea cu oficialul italian, şeful statului român a
subliniat importanţa menţinerii la un nivel ridicat a relaţiilor privilegiate
existente între cele două ţări. Ambasadorul a dat asigurări că guvernul ţării
sale apreciază contribuţia valoroasă a comunităţii româneşti la dezvoltarea
societăţii italiene. La rândul său, Klaus Iohannis a apreciat că cele două
comunităţi – română în Italia şi italiană în România – reprezintă pilonii
punţii de legătură existente între cele două ţări. El şi-a exprimat
speranţa în menţinerea bunei colaborări cu partea italiană în vederea
soluţionării problemelor cu care se confruntă comunitatea românească în Italia.
Ministrul pentru Românii de Pretutindeni,
Andreea Păstîrnac, a avut o întrevedere cu preşedintele şi cu vicepreşedintele
Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul finlandez, Kari Tolvanen şi,
respectiv, Eva Biaudet. Principala
tema discutată a fost cazul doctorului român cu dublă cetăţenie Camelia Smicală. Partea română
a solicitat sprijinul autorităţilor finlandeze pentru menţinerea identităţii
etnice şi lingvistice a celor doi copii, aflaţi în custodia serviciilor sociale
finlandeze. În acest sens, s-a propus participarea minorilor la o serie de
activităti desfăşurate în limba română, prin intermediul asociaţiilor
reprezentative româneşti din Finlanda.
La rându-le, reprezentanţii
finlandezi au asigurat susţinerea interesului superior al copiilor, sub rezerva
respectării cadrului legislativ naţional. Camelia Smicală a fost dată în
judecată pentru defăimarea autorităţilor, respectiv a executorilor
judecătoreşti care au intervenit în forţă, în urmă cu doi ani, pentru a-i
prelua cei doi copii ai săi (10 şi 11 ani). Camelia
Smicală
s-a stabilit de 12 ani în Finlanda şi, în urma divorţului, soţul finlandez a
reclamat-o că intentionează să plece în România, motiv pentru care, în 2015,
autoritătile finlandeze au preluat copiii.
Condamnarea a stârnit un val de reacţii de susţinere din partea românilor din
ţară şi din Diaspora.
Ministerul
pentru Românii de Pretutindeni va organiza, pe 28 mai, un eveniment dedicat
educaţiei în limba română şi eforturilor pe care le face Statul român pentru
păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice. Comunităţile de români din
străinătate vor primi, în continuare, sprijin din partea Ministerelor pentru
Românii de Pretutindeni şi Educaţiei, astfel încât să-şi păstreze identitatea
românească în ţările în care s-au stabilit. Şcolile duminicale din diaspora şi
cursurile de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească le oferă
copiilor români posibilitatea de a păstra legătura cu limba maternă – a
declarat ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac. Pe de altă
parte, MRP a decis să organizeze mai multe seminarii de informare şi instruire
a cetăţenilor români aflaţi în afara graniţelor pentru a-i familiariza cu
procedurile, cadrul legal şi documentele necesare depunerii şi implementării cu
succes a proiectelor.Primul seminar
de pregătire va avea loc la Milano, pe 13 mai, la sediul Consulatului General,
şi va fi susţinut de secretarul de stat Ovidiu Iane. Ulterior, MRP va organiza
acţiuni similare în diferite oraşe din Italia, în Spania sau alte state, în
funcţie de interesul comunităţilor.
