Jurnal românesc – 20.09.2017
Senatul şi Camera
Deputaţilor au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua
lege a educaţiei din Ucraina. Parlamentarii români anunţă că urmăresc ‘cu
îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada
Supremă a Ucrainei a acestei legi, care limitează drastic dreptul la educaţie
în limba maternă pentru etnicii din Ucraina, inclusiv cei români. Ei fac un
apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii şi respectarea
strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale,
a acordurilor multilaterale şi bilaterale la care Ucraina este parte. Noua lege
prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Daniela Budu, 20.09.2017, 12:22
Senatul şi Camera
Deputaţilor au adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie referitoare la noua
lege a educaţiei din Ucraina. Parlamentarii români anunţă că urmăresc ‘cu
îngrijorare şi maximă atenţie’ evoluţiile generate de recenta adoptare în Rada
Supremă a Ucrainei a acestei legi, care limitează drastic dreptul la educaţie
în limba maternă pentru etnicii din Ucraina, inclusiv cei români. Ei fac un
apel pentru soluţionarea cât mai grabnică a actualei situaţii şi respectarea
strictă a standardelor europene în materia protecţiei minorităţilor naţionale,
a acordurilor multilaterale şi bilaterale la care Ucraina este parte. Noua lege
prevede ca în licee şi facultăţi să se predea doar în ucraineană, iar educaţia
în limbile minorităţilor să fie posibilă doar în grădiniţe şi şcoli primare.
Şi ministrul
român de externe, Teodor Meleşcanu şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația
şcolilor cu predare în limba română din Ucraina, în urma adoptării noii legi
privind educația. În timpul unei întrevederi, marţi, cu omologul ucrainean,
Pavlo Klimkin, în marja lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York, şeful
diplomației române a subliniat necesitatea luării unor măsuri menite să asigure
respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în
context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se
va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților
române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu
fie afectate de noile norme. Cei doi miniştri au trecut în revistă şi situația
din estul Ucrainei, inclusiv din perspectiva trimiterii unei eventuale misiuni
internaționale de menținere a păcii, şi s-a agreat ca orice astfel de demers să
respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.
Studenţii români
din Franţa pot aplica pentru bursa anuală Ierunca-Lovinescu, în
valoare de 500 de euro lunar, pentru un stagiu de 10 luni consecutive, informează
Ministerul Afacerilor Externe. Pentru a beneficia de această bursă, candidații
trebuie să elaboreze o lucrare de cercetare într-unul dintre domeniile:
constituirea, evaluarea şi conservarea patrimoniului emigraţiei româneşti;
studierea documentelor privitoare la exilul românesc; studierea moştenirii
culturale Ierunca-Lovinescu şi a importanţei acesteia pentru spaţiul cultural
francez şi european; studierea influenţelor pe care exilul românesc în Franţa
le-a exercitat asupra mişcării intelectuale din România şi din diaspora
românească; cercetarea contribuţiei diasporei la dezvoltarea patrimoniului
cultural românesc. Dosarele de candidatură se trimit prin poştă sau se depun
personal la sediul Ambasadei României în Franţa sau la sediul MAE din Bucureşti
până pe 13 octombrie.
În cadrul unei
declaraţii în plenul Camerei inferioare a Parlamentului, deputatul liberal Daniel
Olteanu i-a cerut prim-ministrului Mihai Tudose să vină în faţa legislativului
cu un plan concret de măsuri, prin care românii de peste hotare să fie
stimulaţi să se întoarcă în ţară şi să îşi reîntregească familiile. Pe lângă
oferirea de facilităţi fiscale tuturor celor care îşi trimit în ţară salariile
câştigate în străinătate, deputatul consideră că şi profiturile companiilor de
stat, cel puţin în parte, pot fi utilizate pentru crearea unui fond care să
susţină acest demers. Potrivit lui Olteanu, românii de peste graniţe reprezintă
cel mai important investitor din ţară, iar aceştia trebuie să fie trataţi cu
respect pentru zecile de miliarde de euro trimise acasă.
