Jurnal românesc – 28.11.2017
În perioada 28 noiembrie-1 decembrie, la Alba Iulia şi Zlatna are loc a XIX-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, a cărui temă este Românii de pretutindeni în întâmpinarea Centenarului Marii Uniri”. La Congres participă aproximativ 100 de invitaţi, oameni de cultură, reprezentanţi ai românilor din mai multe ţări, autorităţi locale şi judeţene, academicieni, preoţi, istorici, scriitori, traducători şi cercetători.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 28.11.2017, 12:12
În perioada 28 noiembrie-1 decembrie, la Alba Iulia şi Zlatna are loc a XIX-a ediţie a Congresului Spiritualităţii Româneşti, a cărui temă este Românii de pretutindeni în întâmpinarea Centenarului Marii Uniri”. La Congres participă aproximativ 100 de invitaţi, oameni de cultură, reprezentanţi ai românilor din mai multe ţări, autorităţi locale şi judeţene, academicieni, preoţi, istorici, scriitori, traducători şi cercetători.
Românii din Grecia care doresc să iniţieze o afacere în România, dar nu dispun de banii necesari, ar putea valorifica oportunitatea oferită de programul Diaspora Start Up, prin accesul la programe de formare de tip perfecţionare, a afirmat ambasadorul României în Republica Elenă, Lucian Fătu, gazdă a evenimentului de lansare a proiectului Start Business – Români din Grecia. Au participat peste 100 de membri ai comunităţii româneşti, interesaţi de formarea profesională în domeniul antreprenorial şi înfiinţarea unei afaceri în România. Proiectul Start Business – Români din Grecia este finanţat în cadrul programului Diaspora Start-Up, care crează oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cetăţenii români stabiliţi peste hotare. Planurile de afaceri elaborate de participanţii la proiect vor intra într-o competiţie în urma căreia 25 dintre acestea vor fi selectate pentru finanţare. Cetăţenii români selecţionaţi au posibilitatea să valorifice abilităţile antreprenoriale sau profesionale dobândite în străinătate, urmând să primească o finanţare nerambursabilă de maximum 40.000 de euro pentru punerea în aplicare a propriilor planuri de afaceri.
Aproape 100 de mii de copii din România aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate la sfârşitul lunii iunie şi aproape 20% din ei aveau ambii părinţi plecaţi. Cifrele mai arată că aproape 13.000 de copii rămaşi acasă provin din familii în care părintele, unic susţinător, se afla la lucru în afara ţării. Cei mai mulţi minori cu părinţi plecaţi în străinătate, aproape 95%, au rămas în grija rudelor de până la gradul IV, fără măsuri de protecţie. Restul au fost plasaţi la un asistent maternal, centre de plasament sau alte familii. Potrivit reprezentanţilor organizaţiei Salvaţi Copiii, minorii rămaşi acasă, în urma plecării părinţilor la muncă în străinătate, se confruntă adesea cu dificultăţi de ordin emoţional, social şi educaţional.
Ziua de 1 Decembrie este data-limită până la care românii din diaspora ar trebui să prezinte documentele necesare pentru schimbarea rezidenţei fiscale, conform Ordonanţei de Guvern 30/2017. În caz contrar, aceştia sunt pasibili de amendă. Potrivit legislaţiei în vigoare, toţi românii care au părăsit ţara după 30 ianuarie 2012, sunt obligaţi să îşi schimbe rezidenţa fiscală în ţara unde lucrează. De asemenea, trebuie să îşi schimbe rezidenţa fiscală românii care au plecat înainte de 2012, dar au mai avut venituri şi în România. Totodată, persoanele care vor pleca de la 1 ianuarie 2018, pentru mai mult de 180 de zile, trebuie sa anunţe ANAF înainte cu 30 de zile de plecare.
Firmele româneşti cer deschiderea graniţelor pentru muncitorii străini, însă aceştia vor trebui plătiţi cu salariul mediu, respectiv cu peste 3.000 de lei pe lună, potrivit unei directive europene. De aceea, potrivit ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, ar fi mult mai bine ca firmele să angajeze muncitori români, cu ajutorul banilor europeni şi al programelor guvernamentale. În plus, oficialul a punctat că, atât timp cât există trei milioane de români în afara graniţelor şi salariile în România au început să crească, nu e cazul să fie acceptate persoane din Africa şi Asia.
