Jurnal românesc – 02.01.2019
2018, Anul omagial al unităţii de credinţă şi neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, a fost cel în care s-a împlinit un ideal de 140 de ani – sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, a afirmat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba oficiată cu ocazia Anului Nou. Înaltul Prelat le-a transmis românilor să privească cu încredere, speranţă, dar şi cu responsabilitate fiecare clipă a vieţii. El a mai spus că anul 2019 a fost consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al satului românesc – al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari.
Carmen Pelin, 02.01.2019, 10:23
2018, Anul omagial al unităţii de credinţă şi neam şi Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918, a fost cel în care s-a împlinit un ideal de 140 de ani – sfinţirea Catedralei Mântuirii Neamului, a afirmat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la slujba oficiată cu ocazia Anului Nou. Înaltul Prelat le-a transmis românilor să privească cu încredere, speranţă, dar şi cu responsabilitate fiecare clipă a vieţii. El a mai spus că anul 2019 a fost consacrat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române drept An omagial al satului românesc – al preoţilor, învăţătorilor şi primarilor gospodari.
2018 a fost un an al căutării de soluții, al concluziilor vechi și provocărilor noi, un an al luptelor identitare și istorice, transmite Centrul Media BucPress. Școala românească, presa și biserica continuă să fie piloni ai coeziunii sociale și ai păstrării identității naționale în rândul comunității românești din Ucraina, care se confruntă în continuare cu situații dificile (procese (geo)politice mai puțin așteptate, modificări ale configurațiilor social-economice, apariția unor bariere în calea consolidării capitalului cultural și social al națiunilor din estul Europei). Inclusiv jurnalismul independent în limba română din Ucraina are de suferit din cauza lipsei mijloacelor financiare, a influenței contradictorii a patronilor de presă asupra politicilor editoriale, a lipsei de viziune și experiență de management de presă sau a conjuncturii politice și economice tot mai instabile (dezetatizarea presei scrise, introducerea cotelor lingvistice în audiovizual, adoptarea unor proiecte de legi deconstructive, criza de cadre). Fondat în 2014, la Cernăuți, cu scopul de a dezvolta presa de limba română din Ucraina, Centrul Media BucPress a primit în 2018 și sprijinul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni. Cele mai importante proiecte ale sale sunt: Agenția de știri BucPress (www.bucpress.eu), Radio Cernăuți – unicul post de radio din Ucraina care emite 24 de ore din 24 în limba română (http://bucpress.eu/radio) și televiziunea online, BucPress TV. În 2018 Centrul Media BucPress a semnat și un acord de parteneriat cu Societatea Română de Radiodifuziune – primul de acest gen încheiat între Radio România și o asociație de presă de limba română din Ucraina. Potrivit acestuia, Radio România Internațional autorizează BucPress să preia în programele proprii, să distribuie şi să comunice publicului larg, prin difuzare/redifuzare pe postul Radio Cernăuţi, câte o emisiune zilnic, în limbile română şi ucraineană, produsă de Radio România Internaţional, respectiv să preia pe www.bucpress.eu un număr nelimitat de ştiri.
Din 25 ianuarie, Centrul Cultural Româno-German din Nürnberg va găzdui, în ultima vineri a fiecărei luni, un cerc de literatură și cultură la care sunt invitați pasionații de literatură, istorie și film – români, dar și germani vorbitori de limba română sau interesați de cultura română, informează publicația www.asiiromani.com. Întâlnirile se vor desfășura anul acesta după un program prestabilit, conform mai multor teme propuse. Astfel, pe 25 ianuarie, discuțiile se vor purta în jurul întrebării: ”Ce înseamnă să fii poet național?”, pe 22 februarie e programată pentru dezbatere tema: ”Literatură și film. Cultura între literatură și ecranizare. Filme de scurt metraj”, iar pe 29 martie tema aleasă va fi ”Nichita Stănescu – poezia ca existență.” Coordonatoare a Cercului Cultural Româno-German din Nürnberg este Alina Dobre, născută la Tulcea în 1975, absolventă a Facultății de Drept de la Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iași, emigrată în Germania în 2000. Între 2004 și 2006 ea a fost vicepreședintă a Asociației culturale româno-germane ”Apoziția” din München. În 2008 s-a numărat printre membrii fondatori ai Asociației tinerilor ortodocși români din Germania. A terminat în 2009 un program de masterat în Drept comercial European și Internațional la Ludwig Maximilien Universität din München. În 2012 s-a reîntors în România și a lucrat la Parchetul General din Bucureşti până în 2016, an în care a revenit în Germania, la Nürnberg, sperând, la fel ca în anul 2000, că se va întoarce în România. A publicat, sub numele Alina Cozan, în 2001, la editura Arania, lucrarea ”Persia Antică”, iar în 2015, la editura Ideea Europeană, un eseu despre emigrație intitulat ”Trăirea pe interval”. Alina Dobre a mai publicat numeroase articole atât în mediul online, cât și în presa scrisă din România sau în reviste românești din Germania.
