Jurnal românesc – 23.04.2019
Aproximativ
700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, de peste 4 ori
mai mulţi decât în 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică
din Germania, citat de Ziarul Financiar. Începând cu anul 2012 a avut loc
un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care
a rezistat mai bine crizei economice, a spus prof. univ. dr. Dumitru
Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din
Bucureşti.
Sorin Iordan, 23.04.2019, 11:09
Aproximativ
700.000 de români locuiau la finalul anului 2018 în Germania, de peste 4 ori
mai mulţi decât în 2011, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică
din Germania, citat de Ziarul Financiar. Începând cu anul 2012 a avut loc
un gen de reorientare a migraţiei româneşti, în special în nordul Europei, care
a rezistat mai bine crizei economice, a spus prof. univ. dr. Dumitru
Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din
Bucureşti.
Potrivit datelor biroului de statistică din Germania, 27% dintre
românii stabiliţi acolo au vârste între 30 şi 40 de ani, 23% între 20 şi 30 de
ani, iar peste 19% au vârste mai mici de 20 de ani. Românii au devenit astfel a
patra cea mai numeroasă comunitate de locuitori străini din Germania, după
turci, polonezi şi sirieni. În Spania, însă, trendul s-a inversat. Comunitatea
românească, despre care neoficial se credea că numără aproape 1 milion de
membri, a scăzut puternic în ultimii ani şi se situa la 583.000 la 1 ianuarie
2019, de la 676.000 la 1 ianuarie 2018.
Potrivit Ziarului Românesc de Spania,
care citează Institutul Național spaniol de Statistică, românii au fost prima
comunitate străină în Regat, între 2008 și 2013, când au depășit pragul de
800.000, iar numărul loc creştea cu aproximativ 100.000 pe an. După 2013, zeci
de mii de români au plecat anual, o parte în România, altă parte în Marea
Britanie sau Germania. În prezent, românii sunt a doua comunitate străină din
Spania, după marocani şi înaintea columbienilor, ecuadorienilor şi
venezuelenilor.
Camera de Comerţ
şi Industrie a României a pus la dispoziţia oamenilor de afaceri români o
platformă online de informare şi dialog cu privire la Acordul de Parteneriat
Economic dintre Uniunea Europeană şi Japonia. Totodată, CCIR se angajează să
intermedieze soluționarea situaților pe care le ridică antreprenorii pe această
platformă. Iniţiativa, desfăşurată în parteneriat cu Ambasada Japoniei la
București, îşi propune să promoveze şi să disemineze informaţii referitoare la
Acordul UE-Japonia, în condiţiile în care acesta crează o zonă comercială
imensă, care înglobează 600 de milioane de persoane şi aproximativ 30% din
PIB-ul mondial.
Principalul rol al Acordului este accelerarea creșterii
economice prin eliminarea barierelor comerciale dintre cele două entităţi. Cele
trei sectoare principale care vor fi vizate sunt cel auto, electronic și
agricol, iar prin eliminarea tarifelor vamale exportatorii din UE vor economisi
aproximativ 1 miliard de euro pe an. Potrivit CCIR, 75,8% din comerțul României
se face la nivel intracomunitar, iar în contextul Acordului între Bruxelles şi
Tokyo, România îşi poate consolida relațiile bilaterale cu Japonia. În prezent,
Japonia este al 13-lea partener comercial al României în afara UE. Valoarea
exporturilor româneşti către Japonia este de 233 milioane de euro, în timp ce
valoarea importurilor româneşti din Japonia, de circa 346 milioane de euro.
90 de
parlamentari PSD, ALDE, PMP, PNL şi UDMR solicită acordarea, începînd cu 1
ianuarie 2020, a unui sprijin financiar din partea statului, în valoare de
960.000 euro anual, pentru Schitul românesc Prodromu de la Muntele
Athos. Iniţiatorii actului normativ susţin că schitul românesc
Prodromu, întemeiat în anul 1820, este cel mai mare aşezământ
monahal românesc din străinătate şi adăposteşte piese de cult, precum
Prodromiţa, icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului.
În
expunerea de motive a proiectului se precizează că biblioteca schitului este un
tezaur istoric inestimabil ce conţine acte, documente, manuscrise, opere
teologice, literare şi istorice unice în lume, iar construcţia în sine
reprezintă o operă arhitectonică cu valoare istorică, un simbol pentru
România recunoscut internaţional şi vizitat anual de turişti din întreaga
lume. Parlamentarii precizează că în urmă cu 30 de ani au început
lucrările de restaurare a schitului, iar pentru finalizarea acestora este
necesară alocarea a 960.000 euro anual. Propunerea legislativă va intra mai
întâi în dezbaterea Senatului şi apoi a Camerei Deputaţilor, care este for
decizional.
