Jurnal românesc – 16.08.2019
Românii din
comunităţile istorice şi din ţară, prezenţi la Universitatea de Vară de la
Izvoru Mureşului, au participat la hramul Mânăstirii Adormirea Maicii
Domnului. Liturghia a fost oficiată de episcopul Covasnei şi Harghitei,
Andrei Moldovan, şi de fostul episcop al românilor din Serbia, Daniil.
Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor Ariadnae
Filum din Serbia, Zavişa Jurj, a spus că românilor din Timoc le-a lipsit
timp de 200 de ani Biserica Ortodoxă Română şi că Izvoru Mureşului este pentru
ei o a doua casă. Şi preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc,
Predrag Balaşevici, a afirmat că pentru românii din Timoc este mare
lucru că se află la mânăstire într-o zi mare, având în vedere că sute de
ani nu au avut posibilitatea să se roage în limba română şi să asiste la o
slujbă în limba maternă. Mânăstirea de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mânăstirea
românilor de pretutindeni, este ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi
Harghitei, Ioan Selejan, în prezent mitropolit al Banatului, şi a fost ridicată
la începutul anilor 2000. Este realizată în stil brâncovenesc şi atrage atenţia
nu doar prin frumuseţea construcţiilor sau zona în care este aşezată, ci şi
prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România şi printr-un altar
sculptat în lemn de păr sălbatic. Lucrările Universităţii de Vară se încheie pe
17 august.
Sorin Iordan, 16.08.2019, 11:13
Românii din
comunităţile istorice şi din ţară, prezenţi la Universitatea de Vară de la
Izvoru Mureşului, au participat la hramul Mânăstirii Adormirea Maicii
Domnului. Liturghia a fost oficiată de episcopul Covasnei şi Harghitei,
Andrei Moldovan, şi de fostul episcop al românilor din Serbia, Daniil.
Preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor Ariadnae
Filum din Serbia, Zavişa Jurj, a spus că românilor din Timoc le-a lipsit
timp de 200 de ani Biserica Ortodoxă Română şi că Izvoru Mureşului este pentru
ei o a doua casă. Şi preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc,
Predrag Balaşevici, a afirmat că pentru românii din Timoc este mare
lucru că se află la mânăstire într-o zi mare, având în vedere că sute de
ani nu au avut posibilitatea să se roage în limba română şi să asiste la o
slujbă în limba maternă. Mânăstirea de la Izvoru Mureşului, supranumită şi mânăstirea
românilor de pretutindeni, este ctitorie a fostului arhiepiscop al Covasnei şi
Harghitei, Ioan Selejan, în prezent mitropolit al Banatului, şi a fost ridicată
la începutul anilor 2000. Este realizată în stil brâncovenesc şi atrage atenţia
nu doar prin frumuseţea construcţiilor sau zona în care este aşezată, ci şi
prin cea mai mare suprafaţă de pictură în frescă din România şi printr-un altar
sculptat în lemn de păr sălbatic. Lucrările Universităţii de Vară se încheie pe
17 august.
Numărul total de
cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 iulie
2019 este de 18.963.792, cu 722 mai puţini decât la 31 martie, transmite
Autoritatea Electorală Permanentă. Din totalul alegătorilor români care
figurează în Registrul Electoral, 18.263.098 au domiciliul sau reședința în
țară, iar 700.694 au domiciliul în străinătate și sunt posesori de paşaport
electronic. Cei mai mulţi cetăţeni români cu drept de vot din afara graniţelor
ţării, înscrişi în Registrul Electoral, se află în Republica Moldova – 224.490,
Germania – 101.292, Statele Unite ale Americii – 60.436, Italia – 60.386,
Canada – 43.463, Spania – 39.253, Israel – 37.232 şi Ungaria – 27.577. Potrivit datelor prezentate de AEP şi de
Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, în diaspora trăiesc peste 5,6
milioane de români.
60 de copii ai etnicilor români din Valea
Timocului, în Serbia, încep în această toamnă cursuri de limba română. Românii
spun că îşi înscriu copiii la aceste cursuri pentru că vor să îi trimită la
studii superioare în ţara noastră. Studiul limbii române în şcolile din Valea
Timocului a început de abia în anul 2013 şi întâmpină numeroase dificultăţi,
transmite corespondentul Radio România. Potrivit acestuia, lipsesc dascălii, nu
sunt manualele, iar autorităţile sârbe pun numeroase piedici prin care încercă
să îi convingă pe etnicii români să nu înscrie copiii la cursurile de limba
română. În consecinţă, foarte mulţi români din Serbia evită să îşi
declare originile de teama unor probleme pe care le-ar putea avea. Cu toate
acestea, numărul celor care au solicitat limba română la şcoală a crescut în
ultimii ani, stimulat şi de faptul că Executivul de la Bucureşti acordă burse
de studiu la facultăţile din România tinerilor români din Serbia.
