Jurnal românesc – 19.05.2021
Dintre aceştia, mai mult de 22.600 de minori aveau ambii părinţi plecaţi peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Salvaţi Copiii atrage atenţia că cifrele includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială şi că, în realitate, numărul este mult mai mare. Potrivit unei analize realizate de organizaţie la începutul lunii mai, 9% dintre aceşti copii au părinţii plecaţi peste hotare de peste 10 ani, 18% între 7 şi 9 ani, 37% între 4 şi 6 ani, 32% între un an şi 3 ani şi 4% de mai putin de un an. Salvaţi Copiii a avertizat că pandemia a accentuat dificultăţile emoţionale şi sociale ale copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 19.05.2021, 12:04
Dintre aceştia, mai mult de 22.600 de minori aveau ambii părinţi plecaţi peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător este plecat. Salvaţi Copiii atrage atenţia că cifrele includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială şi că, în realitate, numărul este mult mai mare. Potrivit unei analize realizate de organizaţie la începutul lunii mai, 9% dintre aceşti copii au părinţii plecaţi peste hotare de peste 10 ani, 18% între 7 şi 9 ani, 37% între 4 şi 6 ani, 32% între un an şi 3 ani şi 4% de mai putin de un an. Salvaţi Copiii a avertizat că pandemia a accentuat dificultăţile emoţionale şi sociale ale copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate.
Ministrul Muncii, Raluca Turcan, a afirmat că este nevoie de servicii integrate pentru copiii vulnerabili, mai ales în condiţiile în care restricţiile de deplasare au adâncit separarea de părinţii. Avem obligaţia (…) să găsim soluţii şi pe termen scurt, dar şi pe termen mediu şi lung, pentru că aceşti copii nu au nevoie doar de sprijin psihologic, ci trebuie realmente îndrumaţi să găsească o cale în viaţă, au nevoie de (…) consiliere educaţională, de consiliere pentru ocupare, de servicii medicale, de servicii sociale, a spus Turcan. Ea a anunţat că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost inclus un proiect prin care vor fi construite 150 de centre de zi, destinate educaţiei copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate.
Rusia este pregătită să lucreze la intensificarea legăturilor cu România, a declarat preşedintele Federaţiei Vladimir Putin cu ocazia prezentări scrisorilor de acreditare de către noul ambasador al României la Moscova, Constantin Istrate. Contăm pe dezvoltarea unor relaţii reciproc avantajoase cu România, suntem gata să lucrăm împreună pentru a intensifica legăturile politice, economice şi umanitare, a spus şeful statului rus în cadrul unei ceremonii desfăşurate la Kremlin în care şi-au prezentat scrisorile de acreditare 23 de ambasadori. Totodată, Putin a apreciat că există un bun potenţial de cooperare cu România referitor la problemele din regiunea Mării Negre. Cristian Istrate este expert specializat în tematici de securitate, NATO și controlul armamentelor. Între 2006-2011 a fost ambasador al României la Oslo, iar în perioada 2011-2013 a ocupat funcţia de director general al Departamentului Afaceri Strategice din cadrul Centralei Ministerului Afacerilor Externe. Din 2013, a fost reprezentantul permanent al României pe lângă organizaţiile internaţionale de la Viena.
Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Dereck Hogan, a declarat că SUA acordă o mare atenţie rezolvării conflictului transnistrean şi că Washington-ul consideră că Transnistria trebuie să se afle sub controlul administrativ al guvernului Republicii Moldova. Diplomatul a spus că, dacă după alegerile legislative anticipate din 11 iulie se va forma un guvern care va avea susţinerea majorităţii parlamentare, acest fapt va impulsiona rezolvarea conflictului de pe Nistru. În acest context, ambasadorul a arătat că SUA vor monitoriza atent alegerile şi sunt gata să colaboreze cu orice Guvern este dispus să îmbunătățească nivelul de viață al cetățenilor. De partea cealaltă, Moscova a transmis că îşi va continua eforturile pentru înlesnirea unui acord echitabil în problema transnistreană. Următoarele negocieri în formatul 5+2, din care fac parte Republica Moldova, partea trasnistreană, Rusia, Ucraina, OSCE, plus Uniunea Europeană şi Statele Unite în calitate de observatori, sunt programate la finalul lunii mai şi reprezintă o nouă şansă pentru relansarea dialogului între Chişinău şi Tiraspol.
Reprezentanta României la Eurovision 2021, Roxen, a ratat calificarea în marea finală a celei de-a 65-a ediţii a concursului muzical european, care are loc la Rotterdam, în Olanda. Românca în vârstă de 21 de ani a interpretat piesa Amnesia, însă nu a reuşit să adune suficiente voturi din partea fanilor şi a juriilor naţionale. Din prima semifinală s-au calificat artiştii din Azerbaidjan, Belgia, Cipru, Israel, Lituania, Malta, Norvegia, Rusia, Suedia și Ucraina. A doua semifinală se va desfăşura pe 20 mai. În marea finală din 22 mai se califică 20 de cântăreţi cărora li se alătură reprezentanţii ţării gazdă şi ai celor cinci ţări fondatoare Eurovision – Franţa, Germania, Italia, Spania şi Marea Britanie. România nu s-a mai calificat într-o finală Eurovision din 2018. Cele mai bune rezultate ale ţării noastre au fost două locuri 3 cu Luminiţa Anghel & Sistem – în 2005 şi Paula Seling şi Ovi – în 2010 şi un loc 4 obţinut de Mihai Trăistariu – în 2006.
