Jurnal românesc – 27.01.2022

Construcţia
podului rutier de la Ungheni şi consolidarea podului rutier Galaţi -
Giurgiuleşti reprezintă două dintre proiectele de infrastructură de interes
comun care vor asigura tranzitarea frontierei dintre România şi Republica
Moldova, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după întâlnirea
cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă. Oficialul român
a mai spus că a fost discutată şi organizarea, pe 11 februarie, la Chişinău, a
Şedinţei Comune a Guvernelor celor două state. Grindeanu a avut apoi o
întrevedere cu ambasadorul Serbiei în România, Stefan Tomasevic, în cadrul
căreia a abordat subiectul proiectelor transfrontaliere, în special al
interconectării autostrăzii care urmează să lege Timişoara de Moraviţa şi care
va tranzita teritoriul ambelor state. La finalul întâlnirii, ministrul român a
anunţat că, în perioada următoare, va avea o întâlnire cu omologul sârb pentru
a pune la punct detaliile proiectelor comune.

Sorin Iordan, 27.01.2022, 11:00

Construcţia
podului rutier de la Ungheni şi consolidarea podului rutier Galaţi -
Giurgiuleşti reprezintă două dintre proiectele de infrastructură de interes
comun care vor asigura tranzitarea frontierei dintre România şi Republica
Moldova, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, după întâlnirea
cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Victor Chirilă. Oficialul român
a mai spus că a fost discutată şi organizarea, pe 11 februarie, la Chişinău, a
Şedinţei Comune a Guvernelor celor două state. Grindeanu a avut apoi o
întrevedere cu ambasadorul Serbiei în România, Stefan Tomasevic, în cadrul
căreia a abordat subiectul proiectelor transfrontaliere, în special al
interconectării autostrăzii care urmează să lege Timişoara de Moraviţa şi care
va tranzita teritoriul ambelor state. La finalul întâlnirii, ministrul român a
anunţat că, în perioada următoare, va avea o întâlnire cu omologul sârb pentru
a pune la punct detaliile proiectelor comune.

Uniunea Salvaţi
România consideră că prevederile din proiectul Ministerului de Interne de
modificare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 97/2005 privind evidența,
domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români sunt
complet absurde şi vor afecta milioane de români, atât din ţară, cât şi
din străinătate. Parlamentarii USR au declarat că, în cazul în care legea
ar fi adoptată în forma actuală, milioane de români ar risca să rămână fără
acte de identitate în cazul în care Poliţia constată că nu locuiesc la domiciliul
declarat. Dacă proiectul ajunge în forma aceasta în Parlament, vom depune
amendamente pentru a-l modifica şi pentru a împiedica un abuz din partea
statului faţă de românii din diaspora, a declarat senatorul Radu Mihail.
Acesta consideră că soluţia modernă şi europeană este eliminarea
domiciliului de pe cărţile de identitate sau acceptarea paşaportului ca act de
identitate. Parlamentarul apreciază că partidele care alcătuiesc coaliţia
aflată la guvernare ignoră problemele românilor din diaspora pentru a le
îngreuna anumitor categorii de cetăţeni accesul la vot. Peste 4 milioane de
români sunt rezidenți doar în Italia, Marea Britanie, Spania și Germania, iar
potrivit Autorităţii Electorale Permanente mulţi dintre aceştia şi-au păstrat
în cărţile de identitate fostele adrese din România.

Lungmetrajul
Insula în regia Ancăi Damian și Cum se întinde un nor spre
altul, scurtmetrajul de debut al lui Daniel Popa sunt prezentate anul
acesta, în premieră, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la
Rotterdam, care are loc între 26 ianuarie și 6 februarie. De asemenea, filmul
Călugăriţa, regizat de Ivana Mladenovic, va fi prezentat în cadrul
CineMart, forumul de co-producție al Festivalului. Selecția oficială a
festivalului olandez include 570 de filme din 90 de țări. Pe perioada
desfăşurării manifestării au loc expoziții, spectacole, masterclass-uri și
discuții cu cineaștii invitați. Totodată, festivalul este recunoscut ca
platformă europeană de lansare a filmelor realizate de regizori debutanți, cu
buget redus. Prezenţa românească este sprijinită de Institutul Cultural Român
de la Bruxelles, care este partener al evenimentului din 2012. Până în prezent,
38 de filme românești – producții și co-producții – şi 22 de cineaști români au
participat la festivalul de la Rotterdam.

Şase spectacole
de Matei Mișniec, în regia Alessiei Oteri, vor fi prezentate, în perioada 28
ianuarie – 6 februarie, de Compania Metis Teatro și Teatrul Marconi din Roma.
Este vorba despre piesele de teatru Paparazzi, Occident
Express, Istoria comunismului povestită pentru bolnavii
mintal, Richard al III-lea se interzice, Migraaanți sau
prea suntem mulți pe această nenorocită de barcă și Despre
ștergătoarele de picioare din punctul de vedere al aricilor. Dramaturg,
poet și jurnalist român, Matei Vișniec a studiat filozofia la Universitatea
București și a devenit un membru activ al Generației optzeciștilor, care şi-a
lăsat amprenta asupra literaturii române. Matei Vișniec a compus poezie, însă
din 1977 a scris teatru. Piesele sale au fost însă interzise de regimul
comunist. În 1987, Vișniec a părăsit România pentru Franța, unde a primit azil
politic. A început să scrie în franceză și să colaboreze cu Radio France
Internationale. În prezent, piesele sale sunt puse în scenă în peste 20 de țări
și sunt o prezență constantă la marile festivaluri teatrale europene. În
România, după căderea comunismului, Matei Vișniec a devenit unul dintre autorii
cu cele mai multe piese puse în scenă, iar Teatrul Municipal din Suceava îi
poartă numele.