Jurnal Românesc – 11.05.2022
Cererile aprobate în cadrul programului de granturi
Sprijinirea comunităților românești din Ucraina au intrat în etapa
de contractare, a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Instituţia transmite că reprezentanții săi s-au întâlnit, la 10 mai, cu mediul
asociativ românesc din Ucraina, în vederea oferirii de asistență în
eficientizarea contractării și implementării granturilor. Apreciez
eforturile mediului asociativ din Ucraina de a avea grijă de comunitate, de
copii, de tradiții, folclor, de tot ce e mai sfânt pentru neamul
românesc, a declarat şeful DRP, secretarul de stat Gheorghe Cârciu.
Acesta le-a spus participanţilor că solicitările pe care le-a transmis
autorităților ucrainene din partea comunității româneşti, cu prilejul vizitei
întreprinse în statul vecin în perioada 7-9 mai, au fost ascultate și că a
primit confirmarea că vor fi luate în considerare. 15 cereri pentru obţinerea
de finanţări nerambursabile, provenite din regiunile locuite de etnicii români,
Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, au fost depuse în perioada 14 martie – 15
aprilie. Potrivit DRP, granturile reprezintă o nouă formă de finanțare
nerambursabilă pusă la dispoziție de statul român, pe care asociațiile,
fundaţiile, unităţile de cult şi organizaţiile neguvernamentale ale românilor
din Ucraina au fost invitate să le acceseze.
Sorin Iordan, 11.05.2022, 11:22
Cererile aprobate în cadrul programului de granturi
Sprijinirea comunităților românești din Ucraina au intrat în etapa
de contractare, a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni.
Instituţia transmite că reprezentanții săi s-au întâlnit, la 10 mai, cu mediul
asociativ românesc din Ucraina, în vederea oferirii de asistență în
eficientizarea contractării și implementării granturilor. Apreciez
eforturile mediului asociativ din Ucraina de a avea grijă de comunitate, de
copii, de tradiții, folclor, de tot ce e mai sfânt pentru neamul
românesc, a declarat şeful DRP, secretarul de stat Gheorghe Cârciu.
Acesta le-a spus participanţilor că solicitările pe care le-a transmis
autorităților ucrainene din partea comunității româneşti, cu prilejul vizitei
întreprinse în statul vecin în perioada 7-9 mai, au fost ascultate și că a
primit confirmarea că vor fi luate în considerare. 15 cereri pentru obţinerea
de finanţări nerambursabile, provenite din regiunile locuite de etnicii români,
Transcarpatia, Cernăuți și Odesa, au fost depuse în perioada 14 martie – 15
aprilie. Potrivit DRP, granturile reprezintă o nouă formă de finanțare
nerambursabilă pusă la dispoziție de statul român, pe care asociațiile,
fundaţiile, unităţile de cult şi organizaţiile neguvernamentale ale românilor
din Ucraina au fost invitate să le acceseze.
Tabăra din oraşul Sulina, în judeţul Tulcea, a fost exclusă anul
acesta din programul guvernamental ARC destinat copiilor şi tinerilor români
din străinătate, a declarat şeful Direcţiei Judeţene pentru Sport, Liviu Urlih.
Acesta a precizat că decizia a fost luată de Ministerul Afacerilor Externe din
cauza proximităţii războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei. Urlih a mai
spus că anul trecut gradul de ocupare a taberei din oraşul Sulina a fost de
circa 40% în condiţiile în care programul ARC a fost suspendat în 2020 pe
fondul pandemiei de coronavirus. Iniţiat de Departamentul pentru Românii de
Pretutindeni şi derulat în parteneriat cu Ministerele Tineretului şi Sportului
şi al Afacerilor Externe, programul guvernamental ARC a adus anual la Sulina,
timp de 11 ani, până la începutul crizei sanitare, peste 2.500 de tineri din
comunităţile de români de peste hotare. De-a lungul timpului, programul
Taberele ARC s-a desfăşurat în centre de agrement din judeţele Tulcea,
Constanţa, Neamţ, Hunedoara şi Gorj. Peste 23.000 de copii, tineri și profesori
din diaspora şi din comunităţile istorice au participat la atelierele de limba
română, istorie, geografie şi pictură, organizate în cadrul taberelor.
O expoziție de fotografie dedicată românilor sud-dunăreni din
Timocul sârbesc, Timocul bulgăresc și de pe Valea Dunării a fost publicată, la
10 mai, de Compartimentul Comunități Istorice din cadrul Institutului Cultural
Român pe pagina sa de Facebook și pe site-ul icr.ro. Fotografiile au fost
selectate din arhiva cercetărilor de teren realizate de doctorul Emil
Țîrcomnicu, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor C.
Brăiloiu, secretar general al Societății de Cultură Macedo-Română. Scopul
iniţiativei, care a avut loc cu prilejul Zilei Românității Balcanice, a fost de
a aminti opiniei publice că în afara granițelor statului român există comunități
românești a căror istorie merită și trebuie cunoscută. ICR transmite că, în
prezent, românii din aceste comunități au nevoie de sprijinul statului român
pentru a-și afirma identitatea culturală și lingvistică în cadrul statelor ai
căror cetățeni sunt. Această expoziție vine în completarea manifestărilor
similare, realizate online în 2020, dedicate românilor din Crişana, în Ungaria,
Banatul sârbesc din Serbia, şi Bucovina de nord și Maramureșul istoric, aflate
pe teritoriul Ucrainei.
Cartea Viața și opiniile lui Zacharias Lichter de Matei
Călinescu va fi prezentată, la 12 mai, de editura Spider & Fish la Casa
Literaturii din capitala Italiei. La eveniment, organizat cu sprijinul Accademiei di Romania la Roma, vor participa
traducătorul și redactorul volumului Bruno Mazzoni și filosoful Giacomo
Marramao, profesor emerit la Universitatea Roma Tre. Potrivit reprezentanţei
culturale româneşti, cartea este un clasic al literaturii române, unică în
creația cărturarului și criticului literar Matei Călinescu. Volumul a fost
publicat inițial în timpul regimului comunist, când a primit undă verde din
partea cenzorilor deşi vorbeşte despre un atac asupra ordinii mondiale moderne
și a conformismului şi atinge un echilibru între roman și eseu, tratat
filozofic și pamflet teologic. Versiunea în limba italiană a văzut lumina
tiparului în 2021 cu sprijinul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.
