Jurnal românesc – 03.07.2023
Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a avut, la finele săptămânii trecute, o convorbire cu omologul suedez, Tobias Billstrom, context în care acesta a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Schengen şi a menţionat că Suedia va acţiona în calitate de partener constructiv. MAE român transmite că şefa diplomaţiei române a reiterat susţinerea fermă a României pentru aderarea Suediei la NATO, cât mai curând posibil, şi a exprimat speranţa că o decizie în acest sens va fi luată până la Summitul Alianţei de la Vilnius, programat în 11 şi 12 iulie. Cei doi miniştri au abordat şi situaţia din Republica Moldova, care se confruntă cu multiple provocări generate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Odobescu a pledat pentru importanţa menţinerii unui sprijin consistent pentru Republica Moldova. Ca atare, a mulţumit pentru susţinerea pe care autorităţile suedeze au acordat-o Chişinăului în eforturile de dezvoltare şi modernizare şi a exprimat interesul pentru continuarea coordonării bilaterale pe acest subiect.
Sorin Iordan, 03.07.2023, 11:13
Ministrul Afacerilor Externe, Luminiţa Odobescu, a avut, la finele săptămânii trecute, o convorbire cu omologul suedez, Tobias Billstrom, context în care acesta a reconfirmat sprijinul ţării sale pentru aderarea României la Schengen şi a menţionat că Suedia va acţiona în calitate de partener constructiv. MAE român transmite că şefa diplomaţiei române a reiterat susţinerea fermă a României pentru aderarea Suediei la NATO, cât mai curând posibil, şi a exprimat speranţa că o decizie în acest sens va fi luată până la Summitul Alianţei de la Vilnius, programat în 11 şi 12 iulie. Cei doi miniştri au abordat şi situaţia din Republica Moldova, care se confruntă cu multiple provocări generate de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina. Odobescu a pledat pentru importanţa menţinerii unui sprijin consistent pentru Republica Moldova. Ca atare, a mulţumit pentru susţinerea pe care autorităţile suedeze au acordat-o Chişinăului în eforturile de dezvoltare şi modernizare şi a exprimat interesul pentru continuarea coordonării bilaterale pe acest subiect.
Peste 5.000 de copii din diaspora participă, din 3 iulie, la a 14-a ediţie a Programului de Tabere ARC 2023, a anunţat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Ne propunem să arătăm, şi în acest an, câtorva mii de tineri români, care trăiesc departe de ţară, cum este România autentică, să-i ţinem aproape de istoria, cultura şi obiceiurile noastre, a afirmat secretarul de stat pentru românii de pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Festivitatea de deschidere a programului, care va avea loc pe 6 iulie la Centrul de agrement Tabăra Sulina, din judeţul Tulcea, se va realiza şi în format video-conferinţă, ce va conecta simultan toate celelalte cinci centre de agrement din ţară în care se află grupurile de participanţi la tabere. Este vorba despre centrele Căprioara, din judeţul Hunedoara, Codrii de Aramă, din judeţul Botoşani, Oglinzi, din judeţul Neamţ, Săcelu, din judeţul Gorj şi Sângeorz-Băi, din judeţul Bistriţa-Năsăud. DRP arată că la eveniment vor participa reprezentanţi ai Parlamentului, ai Guvernului, misiunilor diplomatice ale României în străinătate, precum şi ai administraţiei publice din România. Instituţia precizează că, anul acesta, la tabere au fost invitaţi să participe şi tineri din Republica Moldova. Programul de Tabere ARC este destinat elevilor şi tinerilor români de pretutindeni şi se desfăşoară în perioada 3 iulie – 28 august, în serii de câte şapte zile, organizate în şase centre de agrement din România.
Zece publicaţii culturale în limba română din Republica Moldova primesc finanţare în urma unui concurs organizat de Institutul Cultural Român Mihai Eminescu de la Chişinău în perioada mai – iunie. Publicaţiile selectate de comisia de jurizare sunt Destin Românesc, Dialogica, Gazeta satelor, Literatura şi Arta, Noi, Philologia, Revista literară, Sud-Est Cultural, Timpul şi Quadrat. Concursul de proiecte a avut, anul acesta, mai multe domenii de interes, precum reviste culturale dedicate elevilor şi adolescenţilor, reviste culturale dedicate studenţilor şi tinerilor intelectuali, reviste culturale din afara Chişinăului, reviste culturale cu caracter literar-artistic, istoric, tehnico-ştiinţific şi academic, reviste culturale dedicate creaţiei literare şi artistice a tinerilor şi reviste dedicate predării limbii şi literaturii române sau cu altă tematică educativ-culturală. Cuantumul total al finanţării pentru publicaţiile în limba română aferent anului 2023 este de 100.000 lei. ICR Chişinău transmite că anul acesta, la 11 iulie, împlineşte 20 de ani de la înfiinţare.
Expoziția Arta Iei și a Ceramicii românești: Patrimoniu al Umanității este deschisă la Muzeul Național al Ceramicii din Lisabona. Manifestarea, organizată de ICR Lisabona și Ambasada României în Portugalia, reuneşte o selecție de costume tradiționale românești și obiecte din ceramică aparținând colecției Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti din București. Colecţia de costume tradiționale din cadrul muzeului bucureştean însumează aproape 17.000 de obiecte din secolele 19 şi 20 şi este una dintre cele mai valoroase și complete din România. Totodată, meșteșugul olăritului este reprezentat în Muzeul Satului prin aproximativ 10.000 de obiecte unice din punct de vedere al vechimii și valorii artistice. Acestea constituie una dintre cele mai importante colecții de obiecte de ceramică atât din punct de vedere numeric, cât și valoric din țară. Expoziţia de la Lisabona poate fi vizitată până la 31 august.
