Eforturi europene de combatere a propagandei teroriste si fenomenului fake-news în mediul online
Comisia Europeană este tot mai preocupată de combaterea, în mediul online, a fenomenului de știri false – fake news – și a propagandei teroriste
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 31.01.2018, 13:16
Combaterea propagandei teroriste și a fenomenului de fake news vin în continuarea eforturilor Comisiei de a elimina conținutul care încalcă legislația europeană, în special discursul care incită la ură. În acest sens, există deja un Cod de conduită pe care și l-au asumat 4 mari platforme – Facebook, Twitter, Microsoft și Youtube – și care ar urma să fie, pe viitor, semnat și de alți jucători online. Știrile false și propaganda teroriste reprezintă pasul următor, după cum declara recent comisarul European pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen, Vera Jourova: În cadrul Comisiei avem un grup de comisari care se ocupă cu aspecte mai ample legate de aceste platforme, inclusiv propaganda teroristă sau subiectul mai complex al știrilor false. Ne gândim la măsuri mai specifice care ar putea fi luate pentru a întări răspunsul la toate tipurile de conținut ilegal înainte ca o decizie privind necesitatea adoptării unor acte normative să fie luată de către Comisie. Vreau să fie foarte clar: timpul unor companii care se mișcă repede și cresc fără nicio supraveghere sau control, ca Google, Facebook sau Amazon se apropie de sfârșit. Cum am mai spus, vestul sălbatic digital s-a încheiat.
Preocupările Comisiei le reflectă pe cele ale statelor membre, în condițiile în care amenințarea celor două fenomene, fake news și propagandă teroristă, nu este una teoretică: ambele au luat, în ultimii ani, amploare, și au avut efecte în afara spațiului virtual. Așa-numitele fake news sunt știri false care, spre deosebire de cele care rezultă din greșeli sau încercări de a obține rapid vizibilitatea – numite, în engleză, false news – sunt promovate în cadrul unor acțiuni concertate pentru atingerea unui scop. În spatele campaniilor de fake news se află entități, inclusiv statale, una dintre acestea fiind Federația Rusă, care a fost acuzată în repetate rânduri că se află în spatele unor campanii de fake news prin care a încercat să își promoveze politicile – inclusiv să influențeze alegerile din Statele Unite și unele țări occidentale. Amenințarea unor campanii de fake news este luată în continuare în serios, cel mai recent exemplu în acest sens fiind dat de Italia, unde poliția a lansat, cu două luni înainte de alegeri, o pagină de internet pe care cetățenii să poată raporta fake news.
Propaganda teroristă online a fost în mare măsură asociată în ultimii ani mai ales cu Statul Islamic, chiar dacă aceasta nu este singura grupare și nici măcar prima care a utilizat mediul virtual. Gruparea jihadistă a pus, însă, accentul mai mult decât alte organizații teroriste pe mediul online, pe care l-a folosit cu succes pentru a-și răspândi mesajul, pentru a-și înfricoșa adversarii și pentru a recruta noi membri și simpatizanți. Fluxul de militanți din Europa către teritoriul așa-numitului califat se datorează, parțial, succesului acestei campanii online, ceea ce arată cât de serioasă este amenințarea propagandei online, cu atât mai mult cu cât, dincolo de frontul din Orient, Europa este una dintre țintele vizate de jihadiști.
