Locuințele se scumpesc mai repede decât cresc veniturile în UE, dar nu și în România
În ultimii zece ani, în cele mai multe țări ale Uniunii Europene, locuințele s-au scumpit mai repede decât au crescut veniturile oamenilor. România este, însă, la polul opus. O arată datele publicate de Eurostat, care compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a veniturilor gospodăriilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Gabriela Mitrovici, 12.11.2026, 10:11
La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre prețurile locuințelor și venituri era, în 2025, cu 6,8 la sută mai mare decât în 2015. Indicatorul a crescut în 17 state membre și a scăzut în celelalte zece.
Cea mai mare creștere s-a înregistrat în Portugalia, de aproape 61 la sută. Urmează Țările de Jos, cu peste 34 la sută, Ungaria, cu 26,5 la sută, Cehia, cu 25,8 la sută, și Spania, cu 24,5 la sută.
România a înregistrat cea mai mare scădere din Uniunea Europeană, de 42,8 la sută. Urmează Finlanda, cu o scădere de 25,2 la sută, și Bulgaria, cu 16,2 la sută.
Indicatorul compară evoluția prețurilor locuințelor cu cea a veniturilor disponibile ale gospodăriilor, calculate pe locuitor. Raportul crește atunci când prețurile se măresc mai repede decât veniturile și scade atunci când prețurile avansează mai lent.
În România, prin urmare, prețurile locuințelor au avut, în perioada analizată, un ritm mai lent de creştere decât veniturile. Datele nu arată însă cât de scumpe sunt locuințele din România în comparație cu cele din alte state europene. Eurostat precizează că indicatorul nu ierarhizează țările în funcție de cât de scumpe sunt locuințele în raport cu veniturile.
Analiza urmărește și nivelul acestui raport față de media sa pe termen lung, calculată începând din anul 2000. La nivelul Uniunii Europene, datele arată două vârfuri. Primul a fost atins în 2007, înaintea crizei financiare globale, când raportul era cu 7,9 la sută peste medie. Al doilea a fost atins în 2022, la 7,4 la sută peste medie. Între cele două vârfuri, în 2014, raportul coborâse la 6,4 la sută sub medie. Au urmat scăderi în 2023 și 2024, iar în 2025 raportul a revenit foarte ușor peste media pe termen lung. Acest al doilea indicator este folosit pentru identificarea dezechilibrelor care se pot acumula pe piața locuințelor.
Potrivit Eurostat, cei doi indicatori descriu o singură dimensiune a accesului la locuință. Tabloul complet include numărul de ani de venit necesari pentru cumpărarea unei locuințe, costul creditului ipotecar și cheltuielile curente cu locuința.
România înregistrează, așadar, cea mai mare scădere a raportului dintre prețurile locuințelor și venituri, însă acest indicator nu arată cât de ușor își pot cumpăra românii o locuință.
