Agenda europeană privind migraţia
Odată cu încălzirea vremii, autorităţile europene se tem că vor începe să sosească tot mai mulţi migranţi, chiar dacă nu există pericolul de a ne confrunta cu fluxuri asemănătoare cu cele din 2015.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Daniela Coman, 17.05.2018, 11:23
Odată cu încălzirea vremii, autorităţile europene se tem că vor începe să sosească tot mai mulţi migranţi, chiar dacă nu există pericolul de a ne confrunta cu fluxuri asemănătoare cu cele din 2015. Cu toate acestea, se recomandă vigilenţă şi pregătire, pentru a putea face faţă oricărei situaţii.
De la începutul anului, cei mai mulţi migranţi au sosit în Europa pe ruta vest-mediteraneană, respectiv din ţările africane. Un raport al Comisiei Europene arată că au venit cu 22 la sută mai mulţi migranţi decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare parte debarcând în Spania. Deşi numărul sosirilor din Turcia este încă mic, şi acesta a crescut semnificativ începând cu luna martie. Situația s-a stabilizat, în general, de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, însă, în ultimele luni au fost raportate intensificări ale trecerii persoanelor prin Albania, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina. Chiar dacă numărul lor este departe de a crea panică, autorităţile de la Bruxelles le cer ţărilor membre să se implice în securizarea graniţelor externe ale Uniunii.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos: Situaţia migraţiei în Uniunea Europeană este relativ stabilă, în prezent, dar evoluţiile recentene ne determină să rămânem vililenţi şi să continuăm eforturile pentru a ne coordona acţiunile. În ultimii ani s-au realizat progrese importante atât în cadrul Uniunii Europene, cât și cu țările partenere. Cu toate acestea, situația este încă fragilă, iar munca noastră este departe de a se fi încheiat. De aceea, fac apel la statele membre să trimită urgent polițiști și echipamente pentru operațiunile poliției de frontieră și gărzii de coastă, la nivel european, și să își mențină totodată angajamentul de a ajunge la un acord cu privire la reforma sistemului de azil, până în luna iunie. Nu avem nicio clipă de pierdut.
Pe lângă obligaţia de a-şi proteja frontierele, cu scopul de a preveni intrarea pe teritoriul european a migranţilor clandestini, europenii trebuie să le asigure condiţii decente de trai migranţilor care se află deja în taberele europene, să le analizeze situaţia celor care solicită azil şi să-i expulzeze pe cei care nu îndeplinesc condiţiile pentru a rămâne în Uniune. Pentru aceasta, este nevoie de bani şi de personal. De aceea, în viitorul buget european pe termen lung, sunt majorate, în mod semnificativ, fondurile pentru gestionarea frontierelor externe, incluzând resurse suplimentare pentru poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european. Acestea vor ajunge să aibă un corp permanent de 10 mii de polițiști, fiecare ţară fiind obligată să participe. Sunt necesare mai multe eforturi pentru a spori returnările migranților care nu au drept de ședere în Europa, mai ales că numai 36 la sută din deciziile de returnare luate anul trecut au fost puse în aplicare până acum.
