Buget de peste 600 de miliarde de euro pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă
Mecanismul de redresare şi rezilienţă va ajuta statele membre ale Uniunii Europene să absoarbă şocul economic creat de criza provocată de pandemia de Covid-19.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Arina Petrovici-Matei, 14.09.2020, 09:45
Curtea Europeană de Conturi subliniază importanţa planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă pentru asigurarea faptului că sprijinul financiar din partea Uniunii Europene este direcţionat către îndeplinirea obiectivelor comune generale în materie de coeziune, sustenabilitate şi digitalizare şi că acesta este bine coordonat cu alte forme de sprijin naţional şi comunitar.
În luna mai 2020, Comisia Europeană a propus instrumentul Next Generation EU ca parte a unui pachet de mare anvergură menit să reducă impactul socio-economic al pandemiei. În cadrul acestui instrument, Mecanismul de redresare şi rezilienţă va avea cel mai important rol, cu un buget de peste 600 de miliarde de euro, care urmează să fie distribuit sub formă de granturi şi de împrumuturi.
Va trebui ca statele membre să contribuie la stimularea redresării şi creşterea rezilienţei economiilor lor, prin stabilirea agendelor naţionale în materie de tranziţie verde şi digitală, de investiţii şi de reforme – a explicat Ivana Maletic, membră a Curţii Europene de Conturi. Aceasta a mai spus că este o ocazie de a demonstra că Uniunea Europeană asigură o utilizare optimă a banilor. Potrivit doamnei Maletic, logica de cheltuieli a mecanismului sprijină programe ample de reformă şi de investiţii pe baza unor obiective de etapă pentru măsurarea progreselor şi, spre deosebire de fondurile structurale ale Uniunii Europene, nu se bazează pe rambursarea costurilor suportate în cadrul unor programe sau proiecte specifice.
Curtea Europeană de Conturi consideră că este dificil să se evalueze cât de adecvate sunt sumele propuse pentru combaterea consecinţelor unei crize care nu s-a terminat încă. Chiar dacă Mecanismul de redresare şi rezilienţă a fost introdus ca răspuns la consecinţele pe termen mediu şi lung ale crizei provocate de pandemia de Covid-19, alocarea propusă a contribuţiilor financiare către statele membre se bazează în mare măsură pe situaţia care exista înainte de această criză. Prin urmare, dintre cele zece state membre care beneficiază de cea mai mare alocare de sprijin financiar sub formă de granturi în cadrul mecanismului, se preconizează că patru vor suferi, în acest an, o scădere mai puţin considerabilă a PIB-ului decât media de aproximativ 7% calculată pentru ansamblul blocului comunitar.
