Criza în relațiile UE – Rusia
Relația Uniunii Europene cu Rusia, marcată deja de o serie de tensiuni în ultimii ani, a cunoscut un nou moment delicat chiar în timpul recentei vizite pe care șeful diplomației europene, Josep Borrell, a întreprins-o la Moscova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 08.02.2021, 09:56
Moscova a afirmat că diplomații – din Germania, Polonia și Suedia – au participat la manifestații ilegale, la Moscova și Sankt Petersburg, organizate pentru susținerea opozantului Alexei Navalnîi pe 23 ianuarie. Navalnîi a fost reținut pe 17 ianuarie, când a revenit în Rusia după ce a stat mai multe luni în Germania, unde a fost spitalizat în urma unei tentative de asasinat; potrivit unei investigații pe care opozantul a publicat-o, în spatele otrăvirii sale s-ar fi aflat serviciile secrete rusești. Practic, Navalnîi a ajuns la închisoare pentru faptul că a fost transportat în afara țării pentru a i se salva viața. În tot acest context legat de Navalnîi, Josep Borrell s-a deplasat la Moscova în ciuda faptului că au existat suficiente voci care au considerat vizita sa ca fiind inoportună.
Șeful diplomației europene a explicat însă în timpul unei conferințe de presă comune cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, că UE este cel mai important partener comercial și, totodată, investitor străin al Rusiei, care este cel mai mare dintre vecinii săi. Aceste fapte – și altele – determină Bruxellesul să acorde o importanță specială relației cu Moscova, a mai spus Borrell, care a admis că relația este una dificilă și departe de ce s-a sperat că va deveni în anii ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice. A fost menționat direct cazul lui Alexei Navalnîi și, în treacăt, s-a vorbit despre chestiuni pe care UE le consideră esențiale pentru o relație viitoare – statul de drept, drepturile omului, societatea civilă și libertățile politice. Borrell a insistat însă pe zonele în care se poate coopera, de la lupta împotriva pandemiei de COVID-19 la eforturile pentru combaterea schimbărilor climatice.
A fost, practic, o mână întinsă Moscovei, în ciuda tensiunilor existente între cele două părți. Moscova a răspuns însă prin expulzarea celor trei diplomați europeni, un gest care poate fi privit ca o provocare directă adresată UE. Șeful diplomației europene a fost imediat ținta criticilor, unele dintre cele mai virulente venind din partea grupului Renew din Parlamentul European, al cărui lider, Dacian Cioloș, a scris că Josep Borrell trebuie să vină cu explicați în fața Parlamentului European pentru «palma pe obrazul Europei ».
Un comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă arată că Josep Borrell a condamnat ferm expulzarea celor trei diplomați și adaugă că, în opinia acestuia, canalele diplomatice trebuie să rămână deschise, mai ales atunci când relațiile sunt departe de-a fi satisfăcătoare.
