Perspectivele Parteneriatului Estic
Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate au propus un set de obiective pe termen lung pentru Parteneriatul Estic al UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Cătălin Gomboș, 05.07.2021, 08:30
2,3 miliarde de Euro în granturi și garanții vor fi puse la dispoziție de Comisia Europeană pentru atingerea celor 5 obiective pe termen lung în relația cu statele Parteneriatului Estic; acești bani pot atrage, la rândul lor, investiții publice și private de 17 miliarde de euro, se arată într-un comunicat al Comisiei. Reziliența este elementul cheie de la care pleacă cele cinci obiective: împreună pentru economii reziliente, sustenabile și integrate, împreună pentru instituții responsabile, stat de drept și Securitate, împreună pentru un mediu și un climat rezilient, împreună pentru o transformare digitală rezilientă și, în sfârșit, împreună pentru societăți reziliente și inclusive. În cadrul acestor obiective mari, există un număr de ținte concrete pe care Comisia le-a propus pentru următorii ani. Prima dintre aceste ținte constă în sprijinirea a 500 de mii de Întreprinderi Mici și Mijlocii și din statele Parteneriatului Estic – ceea ce reprezintă aproximativ 20% din total. O altă țintă o reprezintă investițiile imediate pentru construirea sau aducerea la standarde europene a 3000 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară. Comisia are, de asemenea, în vedere sprijinirea procesului de declarare și verificare a averilor parlamentarilor și oficialilor de rang înalt din justiție, instituțiile de ordine publică și administrație. Printre cele mai importante 10 ținte se numără și întărirea cadrului pentru identificarea și abordarea amenințărilor de tip hibrid și sprijinirea a 2500 de organizații ale societății civile, 120 de organizații media independente și 2000 de jurnaliști.
Din Parteneriatul Estic fac parte Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Cooperarea în cadrul acestui parteneriat a fost marcată, de-a lungul timpului, de o serie de probleme. Acestea au fost cauzate, pe de-o parte, de opoziția Rusiei – dusă la extrem, această opoziție l-a determinat pe fostul președinte al Ucrainei, Victor Ianukovici, să nu mai semneze Acordul de Asociere la UE, ceea ce a dus la mișcarea de protest a Euromaidanului și, ulterior, criza urmată de invadarea și anexarea Crimeii și războiul din Donbass. Pe de altă parte, au existat și probleme cauzate de corupția, situația politică sau reticența de a reforma a statelor care fac parte din acest Parteneriat. Cazul cel mai relevant, în prezent, este cel al Belarusului. Relația cu regimul Lukașenko este una extrem de tensionată din cauza derivelor sale autoritare, astfel încât Bruxelles-ul a decis să își concentreze eforturile pe cooperarea cu actori non-statali – societatea civilă, mass-media independentă și tineret.
