Anul sportiv 2023 (II)

În 2023 , sportivii români s-au concentrat pe calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florin Orban, 04.01.2024, 09:15

În 2023, sportivii români s-au concentrat pe calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris. V-am prezentat ieri retrospectiva sportivă românească a primelor 6 luni ale anului și am încheiat cu Jocurile Europene de la Cracovia, unde România a câştigat 17 medalii, dintre care 6 de aur, 6 de argint și 5 de bronz. Astăzi reluăm povestea de la luna iulie, mai exact de la calificarea Monicăi Niculescu în finala de dublu a turneului de tenis WTA de la Bad Homburg, alături de Eri Hozumi. Perechea româno-japoneză a fost însă învinsă în ultimul act de cuplul format din bielorusa Lidia Morozova și brazilianca Ingrid Gamarra Martins, cu 6-0, 7-6.

Supercupa României la fotbal a fost câștigată, pentru al doilea an consecutiv, de Sepsi Sfântu Gheorghe. Formația din Ardeal, deținătoarea Cupei României, a trecut, în finala de la Ploiești, de campioana României, Farul Constanța, cu 1 la 0.

Alpinistul român Horia Colibășanu a realizat o nouă mare performanță. El a reușit să atingă vârful Broad Peak, situat în masivul Karakorum, în zona graniței dintre Pakistan și China, la 8.051 de metri altitudine. Acesta a fost cel de-al zecelea vârf de peste 8.000 de metri escaladat de Colibășanu.

Tot în iulie, Ana Bogdan a câștigat turneul de tenis de categorie WTA 125 de la Iași, dotat cu premii totale de 100.000 de euro. Ea a învins în finală o altă sportivă română, Irina Begu, cu 6-2, 6-3, și s-a impus în competiția ieșeană pentru al doilea an consecutiv.

Luna s-a încheiat cu Campionatele Mondiale de Natație de la Fukuoka, din Japonia. Delegația română s-a întors cu două medalii, ambele obținute la sărituri de la mare înălțime. Constantin Popovici a câștigat aurul, iar Cătălin Preda, argintul.

În august, Monica Niculescu a demonstrat ca rămâne în topurile mondiale ale probei de dublu. Ea a ajuns, împreună cu Alexa Guarachi, din Chile, până în finala turneului WTA 500 de la Washington, dotat cu premii de 780 de mii de dolari. În ultimul act, Monica și Alexa au fost învinse de cuplul germano-rus Laura Siegemund / Vera Zvonareva, cu 6-4, 6-4.

La Campionatele Mondiale de atletism de la Budapesta, Alina Rotaru-Kottmann a câștigat medalia de bronz în proba de săritură în lungime, cu 6 metri și 88 de centimetri. Rezultatul din Ungaria a reprezentat cea mai mare performanță din cariera sportivei legitimate la Steaua București.

Tot în august, la Mondialele de kaiac-canoe de la Duisburg, sportivii din flotila română au urcat de trei ori pe podium. Cătălin Chirilă a obținut medalia de aur la canoe simplu pe distanța de 500 de metri, apoi a câștigat argintul la 1000 de metri, probă olimpică, obținând totodată calificarea la Jocurile de anul viitor, de la Paris. La canoe dublu, Oleg Nuță și Ilie Sprincean au câștigat medaliile de bronz pe distanța de 1000 de metri apoi, în finala de la 500 de metri, probă olimpică, au ocupat locul 6, rezultat care le-a adus biletele pentru Paris 2024.

În septembrie, la Openul de tenis al Statelor Unite, Sorana Cîrstea a ajuns până în sferturile de finală. A ratat însă accesul în semifinale după ce a fost învinsă de Karolína Muchová, din Cehia, cu 6-0, 6-3. Apoi, Ana Bogdan a câştigat turneul WTA 125 de la Parma, dotat cu premii de 100 de mii de euro. Cap de serie numărul 2, românca a trecut în finală de principala favorită, jucătoarea slovacă Anna Karolina Schmiedlova, cu 7-5, 6-1.

La Campionatul Mondial de canotaj de la Belgrad, România a încheiat pe locul 4 în clasamentul pe medalii, după Olanda, Marea Britanie și Italia. Medaliile românești au fost în număr de cinci: două de aur, obţinute de Ancuța Bodnar și Simona Radiș, la dublu vâsle feminin, şi de echipajul feminin de 8+1, una de argint prin echipajul feminin de patru rame și două de bronz, ale echipajelor de dublu rame feminin și de dublu vâsle feminin categorie ușoară.

La tenis de masă, în Suedia, la Malmö, echipa feminină a României a câştigat medaliile de argint la Campionatul European pe echipe. În finală, sportivele tricolore au fost învinse de Germania, cu scorul de 3-0.

Principalul eveniment al toamnei a fost Cupa Mondială de rugby, din Franţa. România a disputat patru partide, pe care le-a pierdut. În primul joc, “Stejarii au cedat în faţa Irlandei cu 82 la 8. A urmat Africa de Sud, care a învins România cu 76 la 0. Cu Scoţia, diferenţa de scor a fost şi mai mare: 84 la 0. Singurul meci în care selecţionata română a contat întrucâtva a fost cel cu Tonga, pierdut cu 24 la 45.

În luna octombrie, echipa feminină de gimnastică a României şi-a reluat locul pe scena olimpică, obţinând, la Mondialele de la Anvers, calificarea pentru Jocurile de la Paris. La individual, cel mai bun rezultat a fost realizat de Sabrina Maneca – Voinea, care s-a clasat a patra în finala de la sol.

La Cluj-Napoca a avut loc cel mai important concurs de tenis al anului găzduit de România, şi anume turneul feminin de categorie WTA 250 Transylvania Open, cu premii de 260 de mii de dolari. Dintre românce, Elena Gabriela Ruse a mers cel mai bine. A ajuns până în finală, dar a fost învinsă de Tamara Korpatsch, din Germania, cu 6-3, 6-4.

În noiembrie, echipa feminină de tenis a României a învins Serbia, în deplasare, cu 4-0, în play-off-ul competiţiei Billie Jean King Cup. Principala performanţă românească a lunii a fost calificarea echipei naţionale de fotbal la EURO 2024. Tricolorii au câştigat Grupa I fără a cunoaşte înfrângerea. În ultimul joc, România a trecut, pe teren propriu, cu 1-0 de Elveţia, formaţie care s-a calificat, la rândul ei, după ce a încheiat preliminariile pe locul secund. Selecţionata tricoloră va merge pentru a şasea oară la turneul final al Campionatului European, după ediţiile din 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016.

Ultima competiţie importantă a anului a fost Campionatul Mondial de handbal feminin, care a avut loc între 29 noiembrie şi 17 decembrie în oraşe din Danemarca, Norvegia şi Suedia. În finală, în Danemarca, la Herning, Franţa a trecut de Norvegia cu 31 la 28. Echipa României a ocupat locul 12, ratând participarea la Jocurile Olimpice de anul viitor.

Ultima performanţă românească a anului a fost realizată de şahistul Bogdan Deac. Marele maestru român a câştigat medalia de bronz la Campionatul European de şah rapid de la Zagreb. El a obţinut 9 puncte din 11 partide, fiind devansat de Alexey Sarana, mare maestru rus, în vârstă de 23 de ani, care acum reprezintă Serbia şi care a câştigat titlul de campion european cu 9.5 puncte. Medalia de argint i-a revenit marelui maestru armean Haik Martirosyan, tot cu 9 puncte, dar care l-a depăşit pe Bogdan Deac la criteriile de departajare.

Stimați ascultători, retrospectiva sportului românesc în 2023 a ajuns la final. Să sperăm că 2024, an olimpic, va fi mai bun, atât pentru sportivi și antrenori, cât și pentru suporteri, un an cu mai multe performanțe și mai cu mult spectacol.