Retrospectiva săptămânii 12-18.04.2015

Sumar: FMI a revizuit in crestere estimarile anterioare privind avansul economiei românesti pentru 2015 si 2016; Audieri în Parlamentul European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat României şi Bulgariei; Starea infrastructu

Adaugă ca sursă preferată în Google

România Internațional, 18.04.2015, 10:20

FMI a revizuit in crestere estimarile anterioare privind avansul economiei românesti pentru 2015 si 2016

Economia românească va avea un avans mai mare anul acesta decât cel estimat anterior, afirmă Fondul Monetar Internaţional în ultimul său raport. FMI a a revizuit în creştere, cu 0,3 procente, la 2,7%, estimările privind avansul Produsului Intern Brut al României în 2015. Pentru 2016, FMI prognozează un avans de 2,9%, peste cel de 2,5% anticipat în octombrie anul trecut. Principalul factor care va sta la baza acestei evoluţii este consolidarea consumului privat, pe fondul unei creşteri puternice a salariului real, al preţurilor scăzute la petrol şi al unor rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record. Agenţia de evaluare financiară Standard&Poors (S&P) anticipeaza că în perioada 2015-2018 economia României va înregistra o creştere medie de circa 3% pe an. Agentia a confirmat ratingurile României pentru datoriile pe termen lung şi scurt în valută şi monedă locală, la BBB minus/A-3, perspectiva asociată fiind una stabilă.

Audieri în Parlamentul European privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat României şi Bulgariei

Comisia pentru Control Bugetar din Parlamentul European a audiat, marţi, o serie de oficiali români şi bulgari în legatură cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe Justiţie aplicat celor două ţări după aderarea lor la UE, în 2007. Dezbaterea a intervenit pe fondul insistenţei României, care consideră că ar trebui să i se recunoască succesele în combaterea corupţiei şi să primească un calendar clar privind admiterea în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, a declarat că monitorizarea europeană a avut un rol determinant în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei din Romania. Ea a reiterat ca lupta împotriva corupţiei nu trebuie fie afectată de ingerinţe politice, precum şi necesitatea ca statul să asigure instrumentele pentru combaterea acestui flagel. În Romania, lupta anticorupţie la nivel înalt este impresionantă, a afirmat secretarul general al CE, Catherine Day, în timpul audierilor din PE, dar a menţionat că este necesară consolidarea progreselor realizate în domeniul justiţiei, precum şi combaterea corupţiei la nivelurile inferioare. Pe de altă parte, Coaliţia România Curată şi Societatea Academică Română au publicat o”Hartă a corupţiei locale”, ce trasează zonele din România cele mai afectate de acest flagel. În topul corupţilor, după Capitală, urmează judeţele Maramureş şi Bacău, la polul opus situându-se Sălajul, Mehedinţiul, Teleormanul, ambele din sud şi Botoşaniul, din nord-est. Harta a fost realizată pe baza datelor ultimilor cinci ani primite din partea DNA. Din analiză, a rezultat că cei mai vulnerabili la corupţie sunt primarii.

Starea infrastructurii din România

Comisarul european pentru dezvoltare regională, Corina Creţu, a venit în România, unde a vizitat împreună cu ministrul transporturilor, Ioan Rus, un tronson al autostrăzii Sebeş-Turda, un proiect prioritar pentru CE. Proiectul face parte din reţeaua europeană principala de transport TEN-T, finanţat din fonduri comunitare. Aceasta autostradă ar urma să fie finalizată până la jumătatea anului viitor şi va asigura legătura cu Autostrada Transilvania şi Culoarul IV european de transport care va duce la Marea Neagră. Pe de altă parte, tronsonul de autostradă Piteşti-Sibiu a devenit prioritar în strategia de transport a României, după observaţiile CE. Muncitorii de la uzina de automobile Dacia Renault de la Mioveni, sud, au protestat săptămâna acesta, cerând guvernului sa nu mai amâne lucrările, având in vedere posibile consecinţe asupra păstrării locurilor de muncă.

Războiul declaraţiilor Rusia- România – NATO continuă

In ultimele luni, ameninţările Moscovei la adresa ţărilor europene pe teritoriul cărora sunt amplasate elemente ale scutului american antirachetă, dezvoltat sub umbrella NATO, s-au inmulţit. Cel mai recent avertisment a venit de la şeful Statului Major al armatei ruse generalul Valeri Gherasimov, care a atentionat, joi, ca state precum Romania si Polonia, care vor găzdui astfel de elemente, vor fi ţinte prioritare ale Moscovei. Ca de fiecare dată şi reacţiile oficialilor de la Bucureşti şi ale responsabililor NATO au fost prompte. Intr-un mesaj postat pe o reţea de socializare, premierul Victor Ponta a respins, din nou, ameninţările şi criticile formulate de diverşi oficiali ai Federaţiei Ruse şi a afirmat că acestea nu intimidează autorităţile române şi nu schimbă strategia României. Purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, a dat asigurări încă o dată că sistemul de apărare antirachetă al Alianţei nu este îndreptat împotriva Rusiei.

Exerciţii militare sub egida NATO în România

In contextul actualului climat de securitate din regiune, în România se desfăşoară două importante exerciţii militare multinaţionale sub egida NATO. În sud-estul ţării, peste 2200 de militari şi tehnică de luptă din România, Statele Unite, Marea Britanie şi Rep.Moldova iau parte, până pe 30 aprilie, la exercitiul Wind Spring 2015″ („Vânt de primăvară 2015”). Acesta urmăreşte asigurarea stabilităţii şi securităţii regionale, în special în actualul climat de securitate din flancul estic al NATO. Şi la Câmpia Turzii(nord-vest) au loc exerciţii militare comune la care participă peste 350 de militari americani şi aproximativ 300 de militari români. Comandantul Forţelor Aeriene Americane din Europa, general-locotenentul american Darryl Roberson, a precizat ca exerciţiul este un răspuns pe care aliaţii din NATO îl dau Rusiei si un mesaj că pentru SUA asigurarea securităţii Europei este o prioritate.