Retrospectiva săptămânii 08-14.11.2026

Sumar: Preşedintele român la Dublin; Opinii ale preşedintelui României; Măsuri privind energia; Inflaţie în creştere în România

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniela Budu, 14.11.2026, 11:45

Preşedintele român la Dublin

Preşedintele României, Nicuşor Dan, a participat, joi, la Dublin, la summitul Comunităţii Politice Europene care a reunit lideri din întreaga Europă pentru discuţii privind principalele provocări cu care se confruntă continentul, cu accent pe securitate, competitivitate şi rezilienţă.

Nicuşor Dan:  “Marea Neagră a fost pomenită de mai multe ori ca risc de securitate pentru Europa. S-a vorbit aici de necesitatea de colaborare, s-a vorbit foarte mult de războiul hibrid, de campanii de dezinformare, s-a vorbit de necesitatea de a avea mai mulţi parteneri comerciali, într-o lume cu o dinamică accelerată. Au fost apoi nişte mese rotunde tematice, una care ne interesează în mod direct despre Moldova, în care s-a vorbit şi de provocările de securitate şi de parcursul european al Republicii Moldova, precum și o masă rotundă specială pe dezinformare”.

Şeful statului a avut, la Dublin, și întâlniri bilaterale. Cu Friedrich Merz, cancelarul Germaniei, a discutat despre bugetul multianual al Uniunii Europene, Republica Moldova şi consolidarea securității europene, precum și dezvoltarea pe termen lung a industriilor de apărare și a capacităților militare ale celor două țări.

Despre apărare a vorbit Nicușor Dan și luni, la București, cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Oficialul de la Bruxelles a declarat că România se află în prima linie a securităţii europene şi ajută la protejarea spaţiului aerian, a graniţelor şi a Mării Negre, fiind un partener vital pentru statele membre şi NATO. În context, a anunțat că România primeşte 50 de milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru Centrul de Securitate Maritimă la Marea Neagră, pe care îl va gestiona împreună cu Bulgaria, şi încă 10 milioane de euro pentru operaţiuni de căutare şi salvare în zonă.

Opinii ale preşedintelui României

Nivelul de trai al populaţiei a scăzut în ultimul an, iar lunile fără un executiv au însemnat pierdere de timp preţios, a recunoscut preşedintele Nicuşor Dan în prima conferinţă de presă de după instalarea noului guvern cu puteri depline la Bucureşti, după aproape 6 luni de blocaj care au urmat demiterii cabinetului Ilie Bolojan. Şeful statului a vorbit despre situaţia financiară a ţării, a afirmat că alegerile anticipate ar fi dus la o prăbuşire economică rapidă şi a calificat drept iluzorie ideea că PNL şi USR ar fi putut guverna fără susţinerea PSD. Situaţia financiară a României trebuie privită cu calm, dar este obligatoriu ca traiectoria fiscală să fie menţinută, a mai declarat Nicuşor Dan. A precizat că orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu este credibilă şi riscă să nu îşi poată plăti datoriile. Şeful statului a mai spus că dacă agenţiile de rating ar fi făcut o evaluare negativă, fondurile de investiţii şi cele de pensii s-ar fi putut retrage din România, ne-am fi împrumutat mai scump, iar redresarea nu s-ar fi putut produce mai devreme de şase-şapte ani.

Măsuri privind energia

Ministerul Energiei de la București pregăteşte măsuri care să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, dar şi al companiilor. Stocurile de gaze naturale înmagazinate până la ora actuală ar ajuta România să treacă peste această iarnă cu bine – dă asigurări ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă. Acesta ar dori ca o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027, iar pentru cei non-casnici chiar mai devreme. Se dorește și elaborarea unui pachet de măsuri pentru stabilizarea pieţei şi reducerea preţurilor la energie începând de anul viitor.

Secretarul de stat Pavel-Casian Niţulescu atrage însă atenţia că rezervele de gaze naturale sunt, totuși, mai mici decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, stocurile de cărbune sunt considerate suficiente, însă lacurile de acumulare sunt umplute în proporţie de doar 43%. Amintim că în privința necesarului de curent electric, Centrala nuclear-electrică de la Cernavodă, din sud-estul țării, asigură 20% din consumul național. Timp de circa trei luni și jumătate, cele două reactoare ale Centralei au fost oprite controlat din cauza debitului foarte scăzut al Dunării provocat de seceta prelungită. Unitățile au fost repornite în această săptămână.

Inflaţie în creştere în România

Rata anuală a inflaţiei în România a urcat la 6,9% în octombrie, de la 6,6 procente în septembrie, marcând a doua lună consecutivă de creştere, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Cele mai mari scumpiri anuale sunt în continuare la servicii,  chirii, canalizare şi salubritate. Totodată, motorina este cu peste 43% mai scumpă, iar benzina cu aproape 33 de procente. Alimentele au avut o creştere anuală de aproximativ 3%, deşi cafeaua, ouăle şi laptele de vacă, de exemplu, s-au scumpit considerabil.

Banca Naţională a României anticipează o uşoară creştere a ratei anuale a inflaţiei în ultimele luni din 2026, în principal pe fondul influenţelor aşteptate să decurgă din scumpirile recente ale combustibililor şi energiei şi din evoluţia cursului de schimb al leului, urmată de o scădere graduală, astfel încât indicatorul să reintre în intervalul ţintei în primul trimestru din 2028, conform Raportului asupra inflaţiei. Potrivit BNR, conflictul din Orientul Mijlociu şi criza energetică reprezintă în continuare surse de riscuri pentru activitatea economică şi evoluţia inflaţiei pe termen mediu.

Pe de altă parte, în Senatul de la București, moțiunea simplă împotriva ministrului independent al Finanţelor, Alexandru Nazare, acuzat că nu ar prezenta corect situaţia financiară a ţării, a fost respinsă. Moțiunea a fost inițiată de AUR (opoziția naţionalistă) după ce Ministerul Finanţelor a publicat datele privind execuţia bugetară pe primele nouă luni ale anului. Cifrele indicau o scădere a deficitului la 3,81% din Produsul Intern Brut, faţă de 5,3% în aceeaşi perioadă a anului trecut.