Retrospectiva săptămânii 30.06 – 06.07.2019
Sumar: Modificări ale legislaţiei electorale / Bilanţul preşedinţiei române a Consiliului UE / Preşedintele României, Klaus Iohannis, prezent la summit-ul extraordinar pentru desemnarea viitorilor lideri ai Uniunii Europene
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 06.07.2019, 12:08
Modificări ale legislaţiei electorale
Prelungirea timpului de vot pînă la ora 24, în ziua alegerilor prezidenţiale, se va aplica şi în Romania, nu doar în diaspora, atâta vreme cât în secţiile de votare se vor afla cetăţeni care nu au apucat să-şi exercite dreptul electoral. Decizia a fost luată de Camerei Deputaţilor, for decizional, în privinţa modificărilor aduse legislaţiei electorale. Cetăţenii români pot vota, în afara ţării, la alegerile prezidenţiale, fie prin corespondenţă, fie anticipat, timp de trei zile. Votul anticipat se va desfăşura, vineri, între orele 12 şi 21, iar sâmbătă şi duminică, în intervalul 7-21, cu posibilitatea prelungirii programului în ultima zi de vot, până la ora 24. Faţă de forma adoptată la Senat, deputaţii jurişti au mai introdus în proiectul de lege un amendament propus de Autoritatea Electorală Permanentă, care stabileşte că exit-poll-urile pot fi prezentate doar după ora 24, în ultima zi de vot. Faţă de actuala legislaţie, documentul precizează că un alegător poate susţine mai mulţi candidaţi. Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Florin Mituleţu Buică, a anunţat că primul tur al alegerilor prezindenţiale ar putea să aibă loc pe 10 noiembrie, iar cel de-al doilea, pe 24 noiembrie.
Bilanţul preşedinţiei române a Consiliului UE
Premierul României, Viorica Dancilă, a prezentat bilanţul preşedinţiei rotative la Consiliul UE, asigurată de România, în premieră, în prima jumătate a acestui an. Potrivit primului-ministru, a fost un mandat de succes în care România a dovedit că este puternic ataşată valorilor europene şi a acţionat pentru consolidarea proiectului european, pentru o uniune a cetăţenilor, a libertăţilor, a eforturilor şi capacităţilor noastre conjugate. Mandatul s-a derulat într-un context complex şi dinamic, marcat de alegerile europene, dar şi de evoluţiile legate de Brexit, de un mediu internaţional în permanentă schimbare, a amintit Viorica Dăncilă, potrivit căreia, România şi-a făcut datoria şi a dovedit că este un stat membru responsabil, preocupat de avansarea agendei europene în folosul cetăţenilor. În timpul mandatului Bucureştiului au fost finalizate 90 de dosare, între care cele privind Uniunea Bancară, îmbunătăţirea regimului de muncă şi al drepturilor sociale, aprofundarea Pieţei Unice, decarbonizarea transportului, progresul privind consolidarea Europei digitale sau directiva privind gazele naturale. Un alt reper important rămâne summitul european organizat la Sibiu (centru), chiar in Ziua Europei, pe 9 mai.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, prezent la summit-ul extraordinar pentru desemnarea viitorilor lideri ai Uniunii Europene
Şeful statului român, Klaus Iohannis, a participat, la Bruxelles, la summit-ul liderilor statelor membre ale Uniunii Europene, reuniţi pentru a face nominalizări pentru cele patru funcţii de putere din instituţiile comunitare. Miercuri, socialistul italian David Sassoli a fost ales preşedinte al Parlamentului European (PE) pentru următorii doi ani şi jumătate. Liderii europeni au convenit ca funcţia de preşedinte al PE să fie împărţită între socialişti şi populari, câte doi ani şi jumătate pentru fiecare. Conform compromisului la care s-a ajuns, două femei şi doi bărbaţi vor prelua principalele posturi de conducere în instituţiile UE. Astfel, preşedinţia Comisiei Europene va reveni actualului ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, membră a partidului Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi reprezentantă a Partidului Popular European (PPE). Conducerea Băncii Centrale Europene va fi preluată de franţuzoaica de centru-dreapta Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional, în timp ce ministrul spaniol de externe, socialistul Josep Borrell, va conduce diplomaţia europeană, iar premierul belgian, liberalul Charles Michel, va fi preşedintele Consiliului European.
Prima vizită oficială a premierului Republicii Moldova, Maia Sandu, la Bucureşti
România a fost, este şi va fi cel mai constant şi dedicat susţinător al Republicii Moldova – a declarat preşedintele Klaus Iohannis, dupa discuţiile de marţi, de la Bucureşti, cu noul premier al statului vecin (ex-sovietic, majoritar romanofon), Maia Sandu. Preşedintele a mai spus că Bucureştiul va susţine, la nivel european, deblocarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova. La rîndul său, premierul Sandu a afirmat că Guvernul sau îşi doreşte să dezvolte proiecte comune cu România, iar agenda europeană este linia directoare a relaţiei sale cu Bucureştiul. Tot marţi, Maia Sandu s-a întâlnit cu omologul său român, Viorica Dăncilă, şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu. Învestită luna trecută, şefa pro-europeană a Guvernului de la Chisinau a decis ca prima sa vizită externă să aibă loc la Bucureşti, deşi anterior anunţase că va merge prima oară la Bruxelles.
Mugur Isărescu – un nou mandat la conducerea BNR
La Bucureşti, Senatul şi Camera Deputaţilor s-au reunit în plen, miercuri, şi au validat componenţa noului Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale a României, condus tot de guvernatorul Mugur Isărescu, aflat în această funcţie din 1990. BNR va continua în direcţia unei politici prudente şi responsabile, având ca obiectiv pe termen lung aderarea la zona euro – a fost mesajul transmis de guvernatorul Isărescu la audierile de marţi. Mugur Isărescu a declarat că Romania trebuie să fie pregatită înainte de a face pasul în zona euro, mai ales că diferenţele de dezvoltare între diferite zone ale ţării sunt semnificative. Consiliul de Administraţie al BNR este format din nouă membri, aleşi de Parlament, pe o perioadă de cinci ani, cu posibilitatea prelungirii mandatelor.
