Reuniune europeană la Vilnius
Summitul de la Vilnius, unde Georgia şi Republica Moldova vor parafa acorduri de asociere şi de liber-schimb cu UE, dă un semnal că, în pofida tuturor obstacolelor, structurile comunitare vor continua să se extindă spre Est.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.11.2013, 12:23
Acum mai bine de două decenii, Lituania a fost avangarda mişcărilor de renaştere naţională din fosta Uniune Sovietică care au culminat, în 1991, cu dezintegrarea imperiului. Membră, acum, a NATO şi Uniunii Europene, republica baltică e gazda summitului Parteneriatului Estic, structură menită să apropie, prin democraţie şi prosperitate, spaţiul ex-sovietic de structurile comunitare.
Summitul de la Vilnius reuneşte şefi de stat şi de guvern din cele 28 de state membre ale Uniunii şi din şase foste republici sovietice.
Premiantele angajamentului pro-occidental sunt Georgia şi Republica Moldova care, vineri, vor parafa acorduri de asociere şi de liber-schimb cu UE. Restul sextetului membru al Parteneriatului Estic rămâne pe poziţii intermediare între Bruxelles şi Moscova, între aspiraţiile europene şi nostalgiile sovietice.
Incompatibil, sub regimul autoritar al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, cu standardele democratice ale Europei, Belarusul e parte a uniunii vamale iniţiate de Rusia. Armenia, încă dependentă economic şi militar de fosta metropolă, a optat, la rându-i, acum două luni, pentru aceeaşi uniune vamală. Vecin şi inamic ireductibil al Armeniei, Azerbaidjanul încă negociază cu Uniunea Europeană, dar, potrivit analiştilor, poziţia sa e mai degrabă de colaborare multivectorială, fără angajamente formalizate.
Nedorita protagonistă a summitului rămâne, însă, Ucraina. Cea mai importantă, geopolitic, dintre fostele republici sovietice trebuia să fie prima membră a Parteneriatului care semnează acordurile cu UE, dar a renunţat în ultima clipă, cedând, astfel, spun comentatorii, presiunilor tot mai energice ale Rusiei.
De asemenea presiuni n-a fost scutită nici Republica Moldova. Dar, susţinută de o mare parte a societăţii moldoveneşti, de responsabilii de la Bruxelles şi, ca principal avocat al aspiraţiilor sale europene, de România vecină, coaliţia guvernamentală pro-occidentală de la Chişinău a rezistat atât promisiunilor, cât şi ameninţărilor Moscovei.
Preşedintele român, Traian Băsescu, consideră că summitul de la Vilnius reprezintă doar un început de drum pentru Republica Moldova, fiindcă între parafarea acordurilor de asociere şi de liber schimb şi o eventuală integrare ar putea trece zece ani. Iar premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, recunoaşte, la rândul său, că parcursul european va deveni ireversibil doar atunci când Chişinăul va fi, în mod oficial, candidat la aderare.
