Misiune FMI în România
Şeful misiunii FMI, Andrea Schaechter, şi reprezentantul rezident al FMI în România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, au susţinut o conferinţă de presă pentru a prezenta concluziile misiunii privind prima şi a doua evaluare a acordului preventiv cu România.
Corina Cristea, 04.02.2014, 11:53
Priorităţile reformelor economice şi cadrul legislativ cu impact asupra economiei au fost subiectele dominante ale discuţiilor pe care reprezentanţii instituţiilor internaţionale creditoare le-au avut la Bucureşti, în ultimele două săptămâni, cu preşedintele şi premierul, cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, ai băncilor şi ai organizaţiilor societăţii civile.
Vizita a fost una de evaluare a acordului de tip preventiv pe care boardul FMI l-a acordat României toamna trecută – de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani – la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană. La finalul discuţiilor, experţii financiari internaţionali au prezentat concluziile şi au făcut şi câteva recomandări Bucureştiului, între acestea – să absoarbă cât mai multe fonduri de la UE şi să găsească soluţii pentru creşterea consumului.
FMI estimează pentru acest an o creştere economică de 2,2% pentru România, după un avans de 2,8% înregistrat anul trecut – cea mai mare creştere economică de la începutul crizei. Anul agricol bun şi exporturile se numără între factorii care au determinat această creştere, la care se adaugă faptul că importurile mai scăzute din energie au dus la un deficit de cont curent mai mic.
Bugetul pentru 2014 este unul al investiţiilor, iar una dintre priorităţi este legată de dezvoltarea infrastructurii, fapt apreciat de reprezentanţii instituţiilor financiare. Optimismul acestora se leagă şi de dobânzile scăzute la care Bucureştiul se împrumută, aflate la niveluri istorice, dar şi de faptul că România poate deveni exportator de energie, ceea ce ar putea duce şi la crearea de noi locuri de muncă.
S-a găsit o soluţie şi pentru una dintre problemele de divergenţă între preşedintele Traian Băsescu şi guvernul condus de Victor Ponta – cea legată de mărirea accizei la carburanţi. Este vorba de o creştere cu 7 eurocenţi, prevăzută pentru începutul acestui an şi amânată cu trei luni în urma condiţionării formulate de şeful statului pentru a semna bugetul de stat pe 2014. Măsura nu apare în scrisoarea de intenţie către FMI, însă ea va fi aplicată de la 1 aprilie atât la benzină, cât şi la motorină.
Şeful executivului a mai anunţat că guvernul are acordul partenerilor internaţionali pentru două decizii cu impact în economie. Prima măsură este adresată celor care au credite. Astfel, pensionarii sau salariaţii cu un venit lunar de cel mult 1.610 lei (circa 360 de euro) şi fără restanţe mai vechi de 90 de zile vor putea să beneficieze de o înjumătăţire a ratei pe o perioadă de doi ani. Reducerea nu poate depăşi însă 500 de lei (circa 110 euro) lunar. O a doua măsură este adresată sectorului privat şi va fi aplicată de la 1 iulie. În acest caz, pentru firmele care creează cel puţin 20 de locuri de muncă, statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielii salariale.
