Revolta din Ucraina
Morţi, răniţi, clădiri incendiate – marţi noapte, Kievul a redevenit un câmp de luptă între protestatari şi poliţie, iar comunitatea internaţională face, pe toate vocile, apel la raţiune.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 19.02.2014, 12:44
După săptămâni de aparentă acalmie, în care focul revoltei a ars mocnit, Ucraina e din nou în flăcări. Ciocnirile din centrul Kievului, dintre aripa combatantă a manifestanţilor pro-europeni şi poliţia regimului filorus al preşedintelui Viktor Ianukovici, s-au soldat, deja, cu numeroase victime de ambele părţi.
De nimic anunţate, violenţele care au izbucnit săptămâna aceasta sunt fără precedent, remarcă analiştii, în cei 23 de ani care au trecut de când, pe fondul disoluţiei fostei Uniuni Sovietice, Kievul şi-a proclamat independenţa. Previzibil, primele contaminate au fost regiunile din vestul ţării, fief al naţionaliştilor rusofobi, ostili puterii de la Kiev, care au ocupat din nou sediile instituţiilor oficiale.
Dintotdeauna pe orbita Rusiei, estul şi sudul Ucrainei sunt, prin comparaţie, mai calme, dar liderii locali îi cer preşedintelui să ia măsuri ferme pentru a pune capăt tulburărilor. Fracturile multiple care împart Ucraina între est şi vest, între pro-occidentali şi rusofili, între protestatari dezlănţuiţi şi poliţişti nemiloşi se adâncesc de la oră la oră. Şi în timp ce oştile se masacrează în stradă, politicienii sunt incapabili să găsească formula unui armistiţiu, iar negocierile dintre ei rămân fără rezultat.
Descumpănite, la rându-le, de dezlănţuirea de ură din Ucraina, cancelariile diplomatice nu pot face decât apeluri la calm, moderaţie, raţiune. Statele Unite au condamnat violenţele comise de ambele părţi, dar au şi subliniat că responsabilitatea pentru restabilirea păcii revine guvernului. Vicepreşedintele american, Joe Biden, i-a cerut lui Ianukovici să retragă forţele de ordine şi să manifeste maximă cumpătare.
Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, s-a declarat foarte preocupată de escaladarea violenţelor şi a repetat că Bruxellesul este pregătit să ajute prin toate metodele posibile.
La Bucureşti, îngrijorarea e generală. Şi e legitimă, fiindcă România împarte cu Ucraina sute de kilometri de frontieră, iar comunitatea română din statul vecin numără circa jumătate de milion de suflete. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a făcut apel la încetarea violenţelor.
La rândul său, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut lui Ianukovici să nu recurgă la forţă şi să nu ordone reprimarea protestatarilor. La Revoluţia anticomunistă din 1989, România a trecut prin confruntări violente, peste o mie de persoane pierzându-şi viaţa în lupta pentru libertate şi democraţie. Am învăţat atunci că violenţa nu este o soluţie şi că opţiunile trebuie căutate prin dialog democratic” – i-a comunicat preşedintele român omologului său din Ucraina vecină.
