Noi sancţiuni pentru Rusia
Uniunea Europeană a mărit numărul responsabililor ruşi sancţionaţi pentru ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 13.05.2014, 13:02
Un joc provocator, care a depăşit limitele. Astfel a calificat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, retorica belicoasă la adresa României folosită de unul din bunii prieteni ai separatiştilor transnistreni din estul Republicii Moldova, vicepremierul rus Dmitri Rogozin. Delirul verbal al oficialului de la Moscova, convins că poate survola spaţiul aerian românesc cu un bombardier strategic, dacă Bucureştiul i-ar impune oprelişti, a fost amendat de partenerii europeni ai României.
La cererea ministrului Corlăţean, UE a condamnat declaraţiile şi ameninţările absolut inacceptabile ale lui Rogozin atât la adresa Republicii Moldova, cât şi la adresa României, inclusiv acţiunea de a transfera, de a prelua şi a duce cu sine cutii, pachete, liste cu semnături ce ar susţine separatismul pro-rus în Republica Moldova. Poziţia este congruentă cu modul în care a reacţionat, până acum, Uniunea Europeană în criza ucraineană. Una declanşată odată cu referendumul discutabil din Crimeea, urmat de anexarea ei de către Rusia, şi adâncită de aşa-zisele referendumuri din estul Ucrainei, pentru care consultarea din Crimeea a funcţionat ca o paradigmă.
Pentru că percepe rolul Rusiei în evenimentele periculoase din Ucraina ca fiind major, Uniunea Europeană a decis să mărească numărul celor sancţionaţi cu încă 13 oficiali ruşi sau pro-ruşi, alături de cele 48 de persoane sancţionate deja cu îngheţarea averilor şi restricţii de călătorie în spaţiul comunitar. Au fost incluse pe listă şi două companii ucrainene din Crimeea, confiscate de ruşi după anexarea provinciei.
Ca şi Uniunea Europeană, Statele Unite consideră ilegale referendumurile organizate în regiunile Doneţk şi Lugansk, în condiţiile în care ele contravin legislaţiei ucrainene. În opinia Washingtonului, ele reprezintă o încercare de a amplifica dezordinea în Ucraina şi a de a crea o şi mai mare diviziune în ţară. Situaţia din Ucraina şi riscul de securitate pe care îl provoacă în regiune vor domina, de altfel, discuţiile pe care vicepreşedintele american, Joe Biden, le va avea, săptămâna viitoare, la Bucureşti, cu preşedintele Traian Băssecu şi cu premierul Victor Ponta.
Joe Biden va ţine un discurs în faţa reprezentanţilor societăţii civile şi se va întâlni cu militari români şi americani angrenaţi în exerciţii comune. Vicepreşedintele american va sublinia, la Bucureşti, angajamentul ferm al Statelor Unite în legătură cu apărarea colectivă a NATO şi va vorbi despre aprecierea SUA faţă de contribuţia României la securitatea regională şi globală. La Bucureşti sunt aşteptaţi şi secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen şi secretarul american al apărării, Chuck Hagel
