Întâlnire istorică la Varşovia
Aflat în Polonia, care celebrează un sfert de secol de la prăbuşirea regimului marionetă pro-sovietic, preşedintele american, Barack Obama, a repetat că Statele Unite vor continua sa vegheze la securitatea aliaţilor est-europeni.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 04.06.2014, 12:18
Cine uită trecutul riscă să-l repete. La 25 de ani de la începutul sfârşitului pentru regimurile comuniste instalate, după al doilea război mondial, de trupele sovietice de ocupaţie, preşedintele american, Barack Obama, a mers la Varşovia pentru a reafirma angajamentul ţării sale faţă de aliaţii est-europeni, neliniştiţi de recurentul apetit teritorial al Rusiei.
Pentru Statele Unite, securitatea Poloniei şi a celorlalte state din regiune este piatra de temelie a propriei securităţi şi este sacrosanctă – a repetat preşedintele mesajul pe care, luna trecută, îl lansase, la Bucureşti, şi numărul doi al administraţiei americane, Joe Biden.
Obama a anunţat că va cere Congresului să aprobe alocarea unui miliard de dolari pentru desfăşurarea de noi forţe americane – terestre, navale şi aeriene – în această parte a lumii. De la Marea Baltică la Marea Negră, din Estonia în Bulgaria, foştii sateliţi ai Moscovei sunt, astăzi, membri ai NATO, dar rămân vulnerabili la ameninţările din Est.
La întâlnirea cu omologii săi din regiune, intre care şi românul Traian Băsescu, Obama a precizat că Statele Unite nu ameninţă Rusia. Refacerea încrederii reciproce, va lua, însă, timp, iar NATO nu poate rămâne indiferentă dacă ruşii vor mai încălca principiile de suveranitate şi integritate teritorială care au asigurat până acum pacea Europei. Liderul de la Casa Albă n-a uitat nici fostele republici sovietice care au optat pentru scara de valori occidentale şi care, în pofida obstrucţiilor acesteia, încearcă să iasă de pe orbita Moscovei: “Vom întări parteneriatele cu prieteni ca Ucraina, Moldova, Georgia, pe măsură ce ele îşi consolidează apărarea. Alte noi provocări din partea Rusiei vor atrage, dacă e necesar, noi sancţiuni.”
El a mai apreciat că omologul său rus, Vladimir Putin, poate să-şi exercite influenţa asupra separatiştilor din estul Ucrainei şi să contribuie la calmarea situaţiei din zonă. Putin, mai crede Obama, ar putea să-l întâlnească pe noul preşedinte ucrainean, Petro Poroşenko, şi să recunoască rezultatele scrutinului prin care acesta a fost ales.
Implicaţiile pe termen lung ale acţiunilor Rusiei au fost analizate şi la Bruxelles, unde miniştrii apărării din statele NATO au convenit asupra măsurilor suplimentare de care e nevoie pentru securitatea membrilor din Europa de Est. Secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a declarat tranşant: “Este clar că nu mai putem continua astfel. În ultimii cinci ani, Rusia a crescut cheltuielile de apărare cu 50%, în timp ce statele NATO şi-au diminuat cheltuielile cu 20%. Este neproductiv, iar ceea ce se întâmplă în Ucraina este de fapt un semnal de alarmă şi în urma acestuia, liderii politici europeni trebuie să-şi reconsidere poziţia privind cheltuielile făcute pentru apărare.”
Prezent la reuniune, ministrul român de resort, Mircea Duşa, a confirmat decizia Bucureştiului de a aloca, începând din 2017, două procente din PIB pentru apărare.
