Un nou preşedinte ales al Comisiei Europene
Fostul premier luxemburghez Jean-Claude Juncker va prelua, de la 1 noiembrie, şefia Comisiei Europene.
Florentin Căpitănescu, 16.07.2014, 12:47
Validarea de către Parlamentul European a candidaturii sale la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene s-a dovedit o formalitate pentru luxemburghezul Jean-Claude Juncker. El a primit 422 de voturi, venite din partea popularilor europeni, cei care l-au şi propus, socialiştilor şi liberalilor, dintr-un total de 751.
Considerat politician european de vocaţie, cu realizări majore în micuţul ducat european – devenit, în lungul său mandat de premier, unul dintre statele cu cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume -, Juncker are, comentează analiştii de politică externă, capacitatea şi dorinţa necesare pentru a readuce Europa în prim-planul scenei internaţionale. De altfel, el a avut o contribuţie remarcabilă la salvarea monedei unice europene prin prestaţia, extrem de apreciată în cancelariile vest-europene, pe care a avut-o ca preşedinte al Eurogrupului, o reuniune aparte a miniştrilor de finanţe din statele Zonei euro.
Că planurile sale sunt extrem de ambiţioase, pe măsura postului pe care-l va prelua de la 1 noiembrie, o demonstrează şi discursul pe care l-a ţinut, marţi, în Legislativul European. El a promis un program de investiţii de 300 miliarde de euro pentru creşterea economică şi combaterea şomajului, care continuă să facă din ce în ce mai multe victime în rândul tinerilor. Tot la capitolul economie, Juncker îşi propune, între altele, revigorarea industriei europene, ce e departe de a-şi fi revenit din picajul impus de criză, şi crearea unei infrastructuri energetice solide în spaţiul comunitar.
În privinţa acordului de liber-schimb cu Statele Unite, viitorul şef al Comisiei Europene s-a declarat deschis, însă a precizat că acesta nu va fi semnat cu orice preţ. ”Nu ne putem abandona normele în domeniul sănătăţii, normele sociale sau exigenţele în domeniul protecţiei datelor, a declarat Juncker, care, în plus, a promis că negocierile cu SUA vor fi transparente.
La fel de tranşant a fost şi în cazul politicii de lărgire: Uniunea Europeana nu se va mai extinde în următorii cinci ani, perioadă în care îşi va acorda un răgaz pentru consolidarea relaţiilor între cele 28 de membre actuale. Totuşi, el a amintit de progresele reale pe care le-au făcut unele state ce aspiră să adere la construcţia europeană, cum sunt Ucraina şi Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă), care, recent, alături de Georgia, au semnat acordurile de asociere cu UE.
Politica europeană privind migraţia şi Uniunea economică şi monetară sunt, la rându-le, alte teme majore ale programului propus de Juncker, intitulat, sugestiv, „Un nou început pentru Europa”.
