Efectele embargoului Rusiei asupra fructelor şi legumelor

Comisia Europeană a anunţat măsuri pentru susţinerea producţiei de piersici şi nectarine, afectată de embargoul impus de Rusia produselor agroalimentare din ţările Uniunii.

Roxana Vasile, 12.08.2014, 12:29

Prin recenta interzicere a importurilor de fructe şi legume provenind din Uniunea Europeană, ca răspuns la sancţiunile care le-au fost impuse pentru susţinerea separatiştilor pro-ruşi din Ucraina, autorităţile de la Moscova au adus serioase deservicii concetăţenilor lor. Sunt obligate, acum, să găsească soluţii pentru a compensa un deficit de 35% din consumul intern. Cât despre europeni, aceştia se repliază, căutând modalităţi de diminuare a pierderilor suferite de agricultori.

Sectorul piersicilor şi al nectarinelor este, în mod deosebit, afectat, în condiţiile în care Uniunea produce, anual, 2,5 milioane de tone de piersici şi 1,2 milioane de tone de nectarine. Franţa, Italia, Spania şi Grecia sunt cei mai mari producători la nivel european. Pentru ele, dar şi pentru alte ţări producătoare, Bruxelles-ul a anunţat măsuri excepţionale de reducere a ofertei şi favorizare a cererii. Este vorba, între altele, de mărirea de la 5 la 10% a volumului de fructe care pot fi retrase de pe pieţe şi distribuite gratuit în spitale sau închisori, de pildă.

Este un prim semnal” – a subliniat comisarul european pentru Agricultură, românul Dacian Cioloş, care a precizat că nu va ezita, dacă va fi necesar, să facă acelaşi lucru pentru sprijinirea şi altor sectoare dependente de exporturile către Rusia. România nu este afectată direct de blocajul impus de Moscova.

Potrivit secretarului de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi, ar putea apărea, însă, efecte indirecte. „Noi nu exportam legume-fructe către piaţa din Rusia, deci nu asta ar fi problema. Singurul risc ar fi ca producţia din alte state ale Uniunii să vină în România şi atunci să se creeze o concurenţă pentru producţia internă.”

Fermierii români constată, deja, o scădere a preţurilor pe piaţa autohtonă, în special la roşii şi castraveţi. Ei susţin că se află în imposibilitatea de a-şi mai valorifica producţia acestui an din cauza invaziei de produse destinate iniţial pieţei ruseşti.

Cristi Rusu, directorul Asociaţiei Hortifruct: „Sunt afectate culturile de tomate şi castraveţi, prin blocaje de piaţă. Cantităţi cuantificate la câteva sute de mii de tone şi aproximativ 500 de milioane de euro, ce trebuiau să ia calea Federaţiei Ruse, în momentul de faţă sunt orientate către ţările comunităţii europene, inclusiv către România, fapt pentru care sunt scăderi de preţuri la legume între 50 şi 70%.”

În Republica Moldova vecină, stoparea importurilor de fructe şi legume, atât proaspete, cât şi conservate, îşi face mai puternic simţite urmările. Sancţionat sever de Moscova pentru decizia sa de apropiere de Uniunea Europeană, fostul stat ex-sovietic, majoritar românofon, cel mai sărac din Europa, ar putea înregistra, în acest an, pierderi de aproximativ 70 de milioane de dolari, în ciuda ajutorului oferit de România sau a dublării cotelor pentru piaţa comunitară.