Preţul energiei
În România, liberalizarea preţului la gaze a fost amânată.
Florentin Căpitănescu, 18.09.2014, 12:09
Într-un context regional complicat, în care Rusia, marele furnizor de gaze al Europei, a început să se joace la robinet, inclusiv în cazul României, autorităţile de la Bucureşti au luat o măsură ce pare nu doar logică, ci şi de bun-simţ economic. Astfel, Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice şi a gazelor naturale şi, respectiv, a Legii petrolului. Una dintre principalele modificări aduse este amânarea cu doi ani şi jumătate a liberalizării preţului la gaze, termenul iniţial, agreat în discuţiile anterioare cu finanţatorii externi ai României, fiind 31 decembrie 2018.
Dincolo de raţiunea de ordin strategic pe care insistă analiştii economici, cei care consideră că liberalizarea preţului trebuie precedată de instalarea unui fundal economic predictibil, Guvernul de stânga de la Bucureşti, prin premierul Victor Ponta, aduce în discuţie şi argumentul social, pe care nu puţini l-au catalogat drept populist.
Premierul social-democrat, cel a cărui candidatură la prezidenţialele din noiembrie tocmai a fost oficializată, a declarat că, pentru populaţie, în cazul în care creşterea preţului la gaze ar fi intrat în vigoare la termenul precedent, costurile suplimentare ar fi fost ”greu de susţinut”. Executivul, a precizat el, urmează să întocmească un calendar suportabil, pe măsură ce posibilităţile executivului de sprijin social vor creşte.
Pe de altă parte, premierul Ponta şi-a exprimat speranţa că şeful statului, Traian Basescu, va promulga legile adoptate de Camera Deputaţilor, ca ultim pas spre aplicarea lor.
Tot în domeniul energiei, considerat, ca în mai toată Europa, unul extrem de sensibil în România, Guvernul încearcă din răsputeri să-i convingă pe italienii de la Enel, operator implicat în producţia şi distribuţia energiei electrice, să nu renunţe la operaţiunile din ţară. Deşi a înregistrat profituri frumoase de-a lungul prezenţei sale pe piaţa autohtonă, Enel a anunţat că îşi va vinde acţiunile pe care deţine la mai multe filiale regionale, fără să dea detalii despre dedesubturile deciziei sale.
Totuşi, speculează presa de specialitate din România, nu puţine ar fi motivele care au stat în spatele deciziei. Ele merg de la regimul de taxe din Romania, considerat unul neprietenos pentru investitori, şi scăderea drastică, pe fondul crizei, a consumului intern de energie, până la problemele pe care Enel le are la nivel de companie, şi pe care ar încearca să le rezolve cu banii obţinuţi din vânzarea afacerilor pe care le are în România şi Slovacia.
Pe de altă parte, comentează aceiaşi experţi, plecarea Enel, companie considerată, pe bună dreptate, datorită volumului operaţiunilor sale, un investitor strategic, nu este un semnal menit să atragă marii investitori externi, de care România, înca, are mare nevoie.
