Basarabia şi România
Mii de români au ieşit în stradă ca să-şi exprime solidaritatea cu consângenii din Republica Moldova, care au de făcut, în noiembrie, o alegere decisivă asupra propriului viitor.
Bogdan Matei, 13.10.2014, 12:33
Deşi spaţiul public românesc e inflamat de campania electorală pentru prezidenţialele de luna viitoare, centrul Bucureştiul a devenit, duminică, un spaţiu al concordiei. Pentru câteva ore, pasiunile politice interne au fost suspendate, în numele unui obiectiv transpartinic: solidaritate cu Republica Moldova. Peste zece mii de persoane, potrivit organizatorilor, au participat la un marş menit să exprime susţinerea faţă de vocaţia europeană a statului vecin.
Studenţi şi pensionari, profesori universitari sau muncitori, de dreapta sau de stânga, bucureşteni sau veniţi, special pentru marş, de la Chişinău, manifestanţii consideră că, în actualul context geopolitic, unirea celor doua state este singura soluţie ca Republica Moldova să nu cadă victimă unei agresiuni ruseşti ca aceea declanşată împotriva Ucrainei. A fost a treia ediţie a Marşului pentru Basarabia, manifestare inaugurată în 2012, când s-au comemorat 200 de ani de la prima anexare a acestei provincii româneşti de către Rusia, pe atunci, ţaristă.
Pe o parte a teritoriului Basarabiei istorice, unită cu România după primul război mondial şi reanexată de Uniunea Sovietică în 1940, a fost creata actuala Republică Moldova, care şi-a proclamat indepedenţa după eşecul puciului neo-bolşevic de la Moscova, din august 1991. “Basarabia e România!” – a fost scandarea cea mai frecventă la marşul de duminică, iar ultimele cercetări sociologice confirmă că opinia e împărtăşită de o parte însemnată a societăţii. Rata cetăţenilor români care se pronunţă pentru Unire a fost tot timpul copleşitoare – între 70 şi 90 de procente.
Deşi dintotdeauna mai reticenţi, basarabenii par să se fi eliberat progresiv de prejudecăţile antiromâneşti inoculate, în jumătate de secol de ocupaţie, de propaganda sovietică. Potrivit sondajelor din ultimul an, 52%, dintre basarabeni au devenit, la rându-le, favorabili ideii unioniste. Nimeni nu se iluzionează, însă, că Unirea s-ar putea face mâine. Formulă curentă în discursul politicienilor, românii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi, cel mai probabil, în cadrul Uniunii Europene.
Hotărât pro-occidentală, coaliţia guvernamentală tripartită de la Chişinău a promovat, în ultimii cinci ani, reforme profunde, nu de puţine ori dureroase, răsplătite, în vară, de Uniune cu acorduri de asociere şi liber schimb. Dar peste doar o lună şi jumătate, pe 30 noiembrie, vor avea loc alegeri parlamentare, a căror miză e nu doar o politică, ci şi geopolitică. Cotat pe primul loc în sondajele privind intenţiile de vot, partidul comunist pro-moscovit, impenitent şi însetat de revanşă după ce-a pierdut puterea în 2009, ameninţă că, dacă va reveni la guvernare, va întoarce Republica Moldova dinspre Bucureşti şi Bruxelles către Rusia lui Vladimir Putin.
