Negocieri pentru un nou guvern Ponta
Sfârşitul de an ar putea aduce un nou guvern în România. Despre configuraţia şi obiectivele acestuia, într-o notă de Florentin Căpitănescu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 03.12.2014, 15:06
La fel cum s-a întâmplat după europarlamentarele din mai, când principalele partide de opoziţie, PNL şi PDL (ambele de centru-dreapta), au fuzionat, şi de această dată, după prezidenţialele din noiembrie, o schimbare majoră se prefigurează pe scena politică românească. Premierul social-democrat Victor Ponta a confirmat, deja, că garnitura sa va suferi modificări, odată cu venirea oficială în barca puterii a Partidului Liberal Reformator (PLR), în care, recent, s-au regrupat dizidenţii din PNL.
Recrutarea PLR este menită să umple golul pe care ar urma să-l lase UDMR, care, chiar dacă de la mijlocul anilor ’90 respiră aproape neîntrerupt aerul rarefiat al puterii, a decis să iasă de la guvernare. Asta pentru că la alegerile prezidenţiale etnicii maghiari au votat, într-o proporţie covârşitoare, cu reprezentantul Opoziţiei, ceea ce, în calculele liderilor Uniunii, invalidează implicarea în actul de guvernare. Aşadar, din noul executiv, ce va fi prezentat Parlamentului la mijlocul lunii, ar urma să facă parte PSD şi asociaţii săi juniori, UNPR şi PC, plus PLR.
Printre obiectivele asumate ale viitorului cabinet, a precizat premierul Ponta, se va număra continuarea proiectelor în domenii considerate fundamentale – economie, agricultură, fonduri europene sau proiecte sociale. În privinţa marilor proiecte, cele de interes naţional, cum sunt modificarea Constituţiei şi organizarea administrativ-teritorială a României, premierul a spus Puterea va colobora cu Opoziţia. Nu fiindcă, tradiţional, în astfel de situaţii, Puterea ţine cont de părerea Opoziţiei, comentează observatorii, ci pentru că la adoptarea marilor proiecte este nevoie de o majoritate parlamentară largă, de două treimi, ceea ce noua coaliţie guvernamentală, în termenii cunoscuţi acum, nu va avea.
Mai interesantă, cred observatorii, este discuţia despre numărul şi portofoliile pe care ar urma să le ocupe PLR. De altfel, liderul PLR, Călin Popescu Tăriceanu – fost premier liberal, la mijlocul anilor 2000, şi actual preşedinte al Senatului, cu sprijinul PSD -, a lăsat să se înteleagă că doreşte ca formaţiunea să gestioneze domenii-cheie, cum ar fi finanţele, economia, transporturile ori educaţia. Printr-o simplă comparaţie, pretenţiile PLR par infinit mai mari ca cele avansate, într-un şablon devenit obositor, de UDMR, cu mediul şi cultura.
Opoziţia, la rându-i, nu stă cu mâinile în sân. Prin co-liderul său, Vasile Blaga, PNL a anunţat că, anul viitor, şi-a propus să preia puterea, eventual, în urma unor alegeri anticipate. Visul de ajunge la guvernare înainte de legislativele din 2016 nu pare irealizabil, în măsura în care PNL ar putea profita de valul de simpatie populară de care se bucură Klaus Iohannis, cel care, în calitate de candidat al formaţiunii, a căştigat prezidenţialele de luna trecută.
