25 de ani de la căderea comunismului în România

Pe 22 decembrie 2014, la 25 de ani de la prăbuşirea dictaturii comuniste, noul preşedinte al ţării a ales să acorde prima sa decoraţie unui fost locatar al Gulagului românesc.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 23.12.2014, 13:32

Începute, aşa cum se cuvenea, la Timişoara – oraşul care a dat semnalul eliberării României de un regim anacronic – manifestările ce marchează un sfert de veac de la Revoluţia anticomunistă au continuat, în această săptămână, în toată ţara. În Bucureşti au avut loc ceremonii la Monumentul pentru cinstirea Eroilor Revoluţiei, dar şi la sediul Radiodifuziunii Române sau la Troiţa de la Televiziunea Română.

Clopotele din toate bisericile din ţară au fost trase în memoria celor care au plătit preţul suprem pentru ca România să iasă din chingile dictaturii. Pe 22 decembrie 1989, se anunţa la Radio sfârşitul regimului Ceauşescu. Claudiu Iordache, directorul Institutului Revoluţiei Române din Decembrie, a vorbit despre rolul jucat de postul public:

„Radio România a avut o importanţă capitală într-un astfel de moment, pentru că toţi românii aveau aparat de radio lângă ei şi toţi au aflat că la Timişoara, la Bucureşti, în marile oraşe s-a produs această revoltă formidabilă care a spulberat un regim ce părea de neclintit”.

Noul preşedinte al României, Klaus Iohannis, a participat la ceremonia din Piaţa Universităţii, unde a depus o coroană de flori în memoria victimelor revoluţiei. După căderea dictaturii, Piaţa Universităţii a devenit spaţiul simbolic liber de communism; aici au avut loc, luni de zile, proteste ample împotriva primei puteri postcomuniste, incapabilă să demonstreze că doreşte cu adevărat înlăturarea reminiscenţelor vechiului regim.

Tot pe 22 decembrie, Klaus Iohannis a ales să ofere prima decoraţie în calitate de şef al statului preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza. Acesta a fost recompensat cu ordinul Naţional Steaua României. Preşedintele Iohannis a promis că mandatul său va fi unul al respectului faţă de toate valorile României şi a subliniat că o naţiune nu poate avea viitor fără a-şi respecta trecutul. El a arătat că sistemul comunist s-a impus prin crime şi abuzuri, a distrus elitele şi de aceea obligaţia justiţiei este de a-i identifica şi a-i aduce în faţa legii pe cei vinovaţi.

Klaus Iohannis: “Prin această decoraţie, eu, astăzi, aici, recunosc şi onorez sacrificiul şi curajul de care au dat dovadă femeile şi bărbaţii care au suferit şi au pierit pentru libertate în vremea comunismului şi în zilele lui decembrie 89.”

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, Octav Bjoza, a afirmat că acordarea decoraţiei reprezintă o recunoaştere a unui întreg grup social, respectiv persoanele asasinate, închise sau oprimate în timpul dictaturii comuniste. Octav Bjoza: “Cei mai mulţi foşti deţinuţi politici şi deportaţi din România nu mai sunt în viaţă. Lor, precum şi celor încă aflaţi printre noi, această înaltă distincţie le răsplăteşte lupta şi jertfa”.

Poate părea puţin, dar nu este aşa într-o ţară în care comunismul a fost condamnat, declarativ, ca regim criminal, dar sentinţa nu s-a aplicat niciodată.