Politica externă românească
Preşedintele Klaus Iohannis a păstrat tradiţia predecesorilor săi de a se întâlni la început de an cu ambasadorii străini acreditaţi la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 30.01.2015, 12:13
La prima sa întâlnire cu diplomaţii străini acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis, a prezentat principalele direcţii de politică externă ale României. În discursul său, şeful statului a subliniat că aderarea ţării la spaţiul comunitar de libera circulatie şi adoptarea monedei euro sunt obiectivele centrale. El le-a spus ambasadorilor că România îndeplineşte criteriile de aderare la spatiul Schengen şi că partenerii europeni au datoria de a fi corecţi în evaluările lor şi în implementarea regulilor, care nu trebuie să se schimbe în funcţie de interese trecătoare.
Klaus Iohannis: “Europenizarea completă a României este un obiectiv central al mandatului meu. Asta înseamnă continuarea procesului de integrare europeană prin aderarea la spaţiul Schengen şi prin adoptarea monedei euro. Locul României este în spaţiul Schengen, stat membru cu drepturi egale şi depline. Îndeplinim integral criteriile de aderare la spaţiul Schengen. Orice nelămuriri pe acest palier ţin pur de considerente politice”.
Parteneriatul strategic cu SUA constituie un reper fundamental al politicii externe româneşti, a susţinut preşedintele Iohannis, pronunţându-se pentru o continuare dinamică a dialogului politic şi a colaborării cu Washingtonul. El a subliniat, pe de alta parte, că ameninţările la adresa securităţii regiunii extinse a Mării Negre amplifică rolul strategic al României în promovarea unui climat de pace şi securitate la frontiera estică a Uniunii Europene şi NATO. El a insistat asupra faptului că UE este cea mai puternică garanţie a păcii şi stabilităţii şi a pledat pentru consolidarea capacităţii de anticipare a Alianţei Nord-Atlantice, având în vedere criza din Ucraina vecină şi modificarea permanentă a situaţiei de securitate.
În privinta relaţiilor României cu Federaţia Rusă, Iohannis a apreciat că ele sunt umbrite de criza ucraineană, iar revenirea lor la stadiul dialogului constructiv depinde de respectarea de către Moscova a principiilor dreptului internaţional. Preşedintele a reafirmat sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova, a Ucrainei şi Georgiei.
Un alt obiectiv al României este revigorarea şi diversificarea relaţiilor, în special a celor economice, cu statele din zona Asia-Pacific. Iohannis a vorbit despre dezvoltarea în continuare si diversificarea relaţiilor cu China, consolidarea parteneriatului strategic cu Coreea de Sud şi Japonia, precum şi implementarea parteneriatului extins cu India. Politica externă a României va fi eficientă şi creativă şi va răspunde dinamicii accelerate din regiune, a mai afirmat preşedintele. El a susţinut că preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România în 2019 reprezintă o responsabilitate pentru care trebuie pregătite planuri solide, în beneficiul comun al tuturor statelor membre ale Uniunii.
