O nouă sesiune parlamentară
De luni, Parlamentul redevine epicentrul politicii româneşti.
Steliu Lambru, 02.02.2015, 13:33
În noiembrie, clasa politică şi opinia publică au fost acaparate de alegerile prezidenţiale, câştigate, neaşteptat, de fostul lider liberal Klaus Iohannis. În decembrie, şeful social-democrat Victor Ponta a primit, la un scor confortabil, un nou vot de învestitură la şefia Guvernului, la care, alături de PSD, sunt asociate UNPR, PC şi dizidenţa liberală PLR, cooptată în locul UDMR. De acum, odată deschisă noua sesiune parlamentară, senatorii şi deputaţii preiau prim-planul scenei.
Pentru majoritatea dominată de social-democraţi, prioritare sunt o nouă agendă de lucru a Legislativului şi un dialog mai susţinut cu puterea executivă. Prezentarea, la începutul fiecărei săptămâni, în plen, a obiectivelor guvernului e promisiunea pe care şi-o asumă premierul. Deopotrivă puterea de stânga şi opoziţia – generic, numită, liberală, odată cu accelerarea procedurilor de fuziune, într-un nou PNL, a naţional-liberalilor cu democrat-liberalii – promit că vor ridica scutul imunităţii parlamentare pentru aleşii implicaţi în dosare de corupţie.
Deputatul Tinel Gheorghe precizează că liberalii vor insista să rămână fără mandat aleşii locali care, în toamnă, şi-au schimbat partidele profitând de o ordonanţă de Guvern invalidată ulterior de Curtea Constituţională. Modificarea legislaţiei electorale, eventual prin revenirea, pentru Parlament, la votul pe listă în locul aşa-numitului uninominal, ce s-a dovedit un eşec răsunător, e un alt obiectiv comun al PSD şi PNL. Divergenţele apar când se discută despre alegerea primarilor, pe care social-democraţii ar dori-o tranşată dintr-un singur tur de scrutin, iar liberalii în două tururi.
Scop calificat drept foarte ambiţios de mai toţi comentatorii politici, liberalii îşi mai propun ca în această sesiune parlamentară să schimbe majoritatea din Senat şi Camera Deputaţilor, astfel încât să obţină răsturnarea Cabinetului Ponta prin moţiune cenzură. Pe agenda Legislativului vor mai fi introduse amendamente constituţionale, un nou cod fiscal, precum şi legea insolvenţei pentru persoanele fizice.
Una peste alta, va fi o sesiune laborioasă şi dramatic grevată de impopularitatea Parlamentului de la Bucureşti, a cărui rată de încredere gravitează, de mulţi ani, în jurul a doar zece procente. Şi pe care cetăţenii îl consideră ineficient şi bugetofag, mai ales că, după alegerile legislative din 2012, a fost gonflat la nu mai puţin de 588 de aleşi, între timp împuţinaţi de anchetele anticorupţie soldate cu arestări şi condamnări.
O recunoaşte însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, care şi-a atenţionat colegii că întreaga instituţie suferă de un deficit de imagine, iar membrii săi sunt percepuţi de public drept” hoţi”, „corupţi” şi „chiulangii”. El mai spune că aceste etichete sunt nedrepte şi descurajante pentru mulţi dintre parlamentarii care muncesc cu seriozitate şi înţeleg rolul pe care îl au în Legislativ.
