Concluziile misiunii FMI
Consensul nu şi-a făcut loc în discuţiile pe care delegaţia creditorilor externi ai României le-au avut, în această perioadă, la Bucureşti. Guvernul de stânga a rămas de neclintit pe două teme cu un consistent impact social.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 10.02.2015, 13:09
În ultimii ani, în plină şi în post criză economico-finaniciară, finanţatorii externi ai României – FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană – au avut un cuvânt greu de spus în reformele promovate de guvernele ce s-au succedat la Bucureşti. Nu puţini sunt analiştii care susţin că, în lipsa obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în faţa troicii, multe dintre măsurile luate, deopotrivă, necesare şi impopulare, nu ar fi căpătat concreteţe. Au fost, totuşi, şi destule situaţii în care părţile nu au ajuns la un numitor comun.
Este şi cazul misiunii ce s-a încheiat marţi. Astfel, compromisul nu a fost posibil, cel puţin deocamdată, în cazul liberalizării preţului la gaze şi al privatizării unor companii energetice – măsuri cerute insistent de FMI, dar respinse categoric de executivul de stânga. Premierul Victor Ponta a declarat că liberalizarea ar însemna o creştere prea mare a tarifelor la gaze, atât pentru populaţie, cât şi pentru agenţii economici.
Victor Ponta: ”Solicitarea delegaţiei Comisiei Europene – Fondului Monetar Internaţional se referea la o creştere, din 1 aprilie, destul de abruptă, de la 53,3 lei pe megawatt la 62, o creştere pe care noi o considerăm nesustenabilă. Al doilea punct asupra căruia nu ne-am înţeles, şi anume, la cele două companii pe care le mai avem: Compania Naţională Hunedoara şi Compania Oltenia, solicitarea celor de la Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială era a unor restructurări masive şi radicale, care din punctul nostru de vedere nu salvează industria producătoare de energie pe cărbune şi locurile de muncă, ci practic îi trimit într-o spirală care în termeni de câţiva ani va duce la reducerea semnificativă a acestui sector în România.”
În termeni pragmatici, disensiunile se traduc prin încheierea misiunii fără obişnuita scrisoare de intenţie, urmând ca discuţiile pe cele două teme restante să fie reluate în aprilie. Preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor, Viorel Ştefan, explică: ”Acordul în sine rămâne în vigoare. Faptul că nu se semnează o scrisoare de intenţie înseamnă o suspendare temporară, până când experţii guvernului, cu experţii instituţiilor internaţionale se vor pune de acord asupra problemelor care n-au fost armonizate în interiorul acestei misiuni”.
Din opoziţie, PNL consideră că negocierile cu FMI au fost un eşec. Deputatul libral Gheorghe Ialomiţianu, fost ministru de finanţe: ”FMI ne spune că actualul guvern n-a făcut nimic legat de ceea ce s-a angajat, iar guvernul ne spune că totul este roz. Deci suntem într-o situaţie delicată, într-un impas. Este o incertitudine şi pentru mediul de afaceri”.
România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro, din care, până în prezent, autorităţile nu au accesat fonduri.
