Relaţiile româno-franceze

Marţi, în vizită oficială la Paris, preşedintele român, Klaus Iohannis, l-a invitat pe omologul francez, François Hollande, să facă o vizită în România.

Roxana Vasile, 11.02.2015, 12:52

România, francofonă şi francofilă, devenea, la începutul lui 2008, pe timpul mandatului fostului preşedinte Traian Băsescu, prima ţară din sud-estul Europei care semna cu Franţa un parteneriat strategic, în lumina relaţiilor istorice de prietenie şi cooperare care le leagă. Rămasă o vreme literă-moartă, foaia de parcurs aferentă acestui parteneriat era ulterior revizuită, pentru a da un plus de avânt direcţiilor de acţiune în domenii precum politic, economic şi cultural.

În 2013, la Paris, premierul Victor Ponta şi omologul său de la acea vreme, Jean-Marc Ayrault, împărtăşind aceleaşi convingeri politice de stânga, se declarau hotărâţi să pună în practică cât mai multe din proiectele avute în vedere.

Marţi – la circa doi ani distanţă – proaspătul preşedinte liberal Klaus Iohannis a fost primit, la Palatul Elysée, de şeful socialist al Republicii franceze, François Hollande, într-una din primele sale vizite în străinătate de la preluarea mandatului.

Nu este prima întâlnire dintre cei doi! S-au mai văzut şi pe 11 ianuarie, când preşedintele Iohannis a participat la marşul şefilor de stat şi de guvern din întreaga lume reuniţi, la Paris, împotriva terorismului.

Relaţia bilaterală româno-franceză, concretizată prin parteneriat strategic, se dezvoltă atât în jurul unei dimensiuni politice importante, cât şi al unei cooperări sectoriale foarte bogate – a punctat, marţi, la Elysée, preşedintele român. El a solicitat sprijinul Franţei pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, exprimându-şi încrederea în adoptarea cât mai curând a unei astfel de decizii. Apoi, adesea distorsionată prin amalgamuri şi generalizări, imaginea pe care o au în Franţa România şi comunitatea românească din Hexagon a reprezentat o altă temă a discuţiilor dintre François Hollande şi Klaus Iohannis, care a declarat: Suntem încrezători că fapte izolate, atunci când sunt tratate cu luciditate şi moderaţie, nu pot avea un efect negativ de durată asupra unei lungi relaţii de respect reciproc şi colaborare politică şi culturală.”

Evoluţiile economice din Uniunea Europeană, priorităţile la nivel european în lupta antiteroristă şi situaţia din Ucraina nu au lipsit de pe agenda convorbirilor.

Dar nici baia de mulţime pe care, apoi, Klaus Iohannis a făcut-o la Ambasada României din Paris, unde români din diaspora au venit să îl întâlnească pe cel căruia i-au acordat, în majoritate covârşitoare, voturile lor. Bâlbâielile organizatorice care au făcut ca, la scrutinul prezidenţial din noiembrie, foarte mulţi români stabiliţi peste hotare să nu poată vota l-au determinat pe Klaus Iohannis să le promită că, pe parcursul mandatului său, se va asigura că, oriunde s-ar afla, acestora le vor fi garantate drepturile şi libertăţile fundamentale, inclusiv dreptul la vot.