Un an de la protestele din Ucraina

Deşi trec prin cele mai grele momente de la declararea independenţei ţării, la începutul anilor 90, ucrainenii nu au uitat de ceea ce s-a întamplat în urmă cu un an pe străzile Kievului

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florentin Căpitănescu, 23.02.2015, 12:25

În urmă cu un an, pe 22 februarie, când fostul preşedinte, pro-rusul Viktor Ianukovici, a fugit, ucrainenii celebrau ceea ce ei credeau că va fi marea schimbare de macaz în destinul post-sovietic al ţării. Nemultumiţi că Ianukovici nu le-a satisfacut aşteptările, odată cu refuzul de a semna acordurile de asociere şi de liber schimb cu UE, ucrainenii au apelat la cea mai puternică formă de protest – ieşirea în stradă. Aproape 100 de persoane au murit în cele câteva zile de confruntări sângeroase dintre protestatarii animaţi de crezul pro-european şi trupele fidele lui Ianukovici. Luptele de stradă au avut loc, cu precădere, în Piaţa Independenţei, cunoscută, astăzi, ca Euromaidan, ce dă şi numele mişcării pro-europene născute în acele zile.

La un an de atunci, pe fondul dezamăgirii provocate de evenimentele nefericite ce s-au succedat în cascadă, între care anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi conflictul dur, cu rădăcini secesioniste, din estul ţării, ucrainenii au avut puterea să-şi comemoreze morţii. Astfel, mii de persoane au participat, duminică, la „Marşul Demnităţii”, în fruntea căruia s-a aflat noul preşedinte, Petro Poroşenko, însoţit de câţiva lideri europeni, între care preşedintele Germaniei, Joachim Gauck, şi cel al Consiliului European, Donald Tusk.

Cu această ocazie, România, care împarte cu Ucraina împarte o frontieră de sute de kilometri, şi-a reiterat speranţa că ţara vecină va deveni un stat stabil şi suveran, căruia să i se respecte integritatea teritorială. Preşedintele României, Klaus Iohannis, reprezentat la „Marşul Demnităţii” de consilierul său pentru securitate, George Scutaru, a mai spus că, în urmă cu un an, ucrainenii s-au mobilizat împotriva unui regim corupt şi autoritar, care le amanetase destinul european. Am văzut – continuă preşedintele Iohannis – cum o naţiune renaşte şi cum aspiraţiile ei nu pot fi distruse de şenilele tancurilor. În multe privinţe, eroii Euromaidanului au semănat cu eroii de la Timişoara sau Bucureşti, din decembrie 1989, a apreciat şeful statului, într-un moment de rememorare a sacrificiului suprem pe care mulţi români au fost dispuşi să-l facă pentru ca ţara să spună adio comunismului.

Preşedintele Iohannis a adăugat că Bucureştiul susţine rezolvarea în cheie diplomatică a conflictului din estul Ucrainei, care a dus, deja, la pierderea a mii de vieţi.

Despre situaţia din estul Ucrainei, preşedintele României şi omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, vor discuta la întâlnirea pe care o vor avea pe 17 martie, la Kiev, în timpul unei vizite confirmate de Preşedintia de la Bucureşti.