Politicieni în faţa anti-corupţiei
Un fost judecător constituţional cercetat în stare de libertate şi un deputat căruia colegii au refuzat să-i ridice imunitatea parlamentară sunt protagoniştii celor mai recente episoade ale luptei anticorupţie din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 12.03.2015, 12:45
Faţă de prima parte a anului, când activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie era asezonată, zilnic, cu câteva arestări de aşa-numite gulere albe, martie pare o lună mai liniştită. Capul de afiş al acestor zile e fostul judecător al Curţii Constituţionale, Toni Greblă, pentru care, miercuri, Instanţa Supremă a decis că va fi cercetat în stare de libertate. Greblă fusese reţinut pentru mai multe infracţiuni de corupţie, după ce, luna trecută, cu spatele la zid sub un tir de acuzaţii, demisionase din funcţie. Trafic de influenţă în formă continuată, acte de comerţ incompatibile cu funcţia, constituirea unui grup infracţional organizat, folosirea unor documente vamale falsificate figurează printre hobby-urile atribuite de procurori omului mandatat să vegheze la constituţionalitatea legilor din România.
Polivalent şi imaginativ, el ar mai fi încercat să exporte, via Turcia, produse agro-alimentare către Federaţia Rusă, în pofida embargoului institutit de Moscova pentru mărfurile din Uniunea Europeană. Şi, aflat, potrivit unui martor, într-o jenă financiară”, să vândă 50 de capre, dintr-o rasă pretins deosebită, la un preţ de 300 de euro exemplarul. Cu această tranzacţie nereuşită pare să se termine cariera publică a unuia dintre cei mai longevivi şi, paradoxal, respectaţi politicieni români. Instalat, încă de acum 25 de ani, după Revoluţia din 1989, la şefia stângii post-comuniste din Gorj, Greblă a avut, ulterior, două mandate de senator social-democrat şi, finalmente, a fost învestit judecător constituţional.
La fel de longeviv în politică, deputatul UDMR László Borbély îşi păstrează, în schimb, imunitatea parlamentară, de care beneficiază încă din 1990. Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, cererea procurorilor DNA, de încuviinţare a urmăririi lui penale, într-un dosar de corupţie deschis încă de acum patru ani. Procurorii îl acuză pe Borbély de trafic de influenţă şi luare de mită, Borbély îi acuză pe procurori de abuz. Prin vot, deputaţii au tranşat în favoarea colegului lor, ceea ce, dincolo de detaliile judiciare, a alimentat speculaţiile politice privind o înţelegere între majoritatea parlamentară, dominată de PSD, şi UDMR, pentru menţinerea susţinerii Guvernului în Legislativ. Social-democraţii neagă, categoric, un astfel de scenariu.
La rându-le, liderii PNL, vioara-ntâi a Opoziţiei, spun că ar fi fost imposibilă o înţelegere pentru respingerea solicitării procurilor. Media notează că, deja foarte impopular în ochii cetăţenilor, Parlamentul îşi face încă un deserviciu, fiindcă va fi iarăşi perceput drept scut al membrilor săi care au probleme cu legea. Votul din plen e cu atât mai straniu, cu cât în urmă cu trei săptămâni, Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor s-a pronunţat în favoarea solicitării DNA de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Borbély.
