România şi Republica Moldova
Întâlnirile de miercuri şi joi ale ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, cu principalii responsabili politici din Republica Moldova vecină (ex-sovietică, majoritar românofonă) au fost prefaţate de o măsură îndelung aşteptată şi pe care diplomaţia
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 17.06.2015, 13:25
Marţi, Guvernul de la Chişinău a decis că accesul cetăţenilor Uniunii
Europene, inclusiv al cetăţenilor români, pe teritoriul moldovean este permis
în baza cărţilor naţionale de identitate aflate în prezent în circulaţie, şi nu
doar a paşaportului, ca până în prezent.
”Această măsură reprezintă un semnal
politic clar al angajamentului Republicii Moldova faţă de parcursul său
european, un instrument concret de încurajare a contactelor şi schimburilor
celor mai diverse între cetăţenii de peste Prut şi cei ai Uniunii Europene,
inclusiv ai României, precum şi de susţinere a racordării statului vecin la spaţiul
european – conchide, într-un comunicat, ministerul român de Externe.
Se
corectează, astfel, o anomalie pe care presa, societatea civilă şi diplomaţii
de la Bucureşti nu obosiseră s-o denunţe. Fără paşapoarte! – fusese, în
primăvară, leit-motivul scandărilor de la pichetele organizate de cetăţeni din
ambele state în faţa sediilor, situate pe aceeaşi stradă din Bucureşti, ale
ministerului de Externe şi ambasadei Republicii Moldova.
Putem merge doar cu
buletinul la Bruxelles, în celălalt capăt al Europei, dar nu şi la doi paşi de
casă, la Chişinău – acuzau, atunci, participanţii la manifestaţii.
Diplomaţia
de la Bucureşti le-a ascultat doleanţele şi a insistat pe lângă responsabilii
din Republica Moldova să abandoneze aceste restricţii absurde. Obligaţia ca
românii să intre cu paşaport pe teritoriul statului vecin, unde mulţi au rude
şi prieteni, datează de pe vremea guvernării comuniste filoruse de la Chişinău.Virulent românofobă, aceasta încercase să limiteze sever contactele dintre
cetăţenii celor două state.
Comuniştii fostului preşedinte Vladimir Voronin
rămâneau, astfel, fideli formaţiei lor sovietice. După anexarea de către
Moscova lui Stalin, în 1940, în urma unui ultimatum, a teritoriilor româneşti
răsăritene pe care a fost creată actuala Republică Moldova, despre frontiera de
pe Prut s-a spus că era cea mai ermetică din întregul lagăr comunist. Precum la
Berlin, garduri de sârmă ghimpată şi grăniceri cu glonţ pe ţeavă despărţeau
părţi ale aceluiaşi popor, care au avut dreptul să-şi reafirme comuniunea de
limbă, cultură şi istorie abia după dezintegrarea URSS. După o rundă trucată de
alegeri legislative, care-a provocat o violentă revoltă stradală, comuniştii au
fost nevoiţi, în 2009, să abandoneze puterea. Dar guvernările declarat
pro-occidentale care le-au urmat au întârziat, până marţi, să abroge
obligativitatea prezentării paşaportului la frontieră.
Avocat consecvent al
integrării europene a Republicii Moldova, Bucureştiul are, acum, toate motivele
să se felicite. Mai ales că decizia Chişinăului intervine într-un moment foarte
sensibil, în care fermitatea angajamentului său pro-occidental fusese pusă la
îndoială de scandalurile de corupţie, întârzierea reformelor şi bilanţul
economic dezastruos al mandatului de numai patru luni în fruntea Guvernului al
premierului demisionar Chiril Gaburici.
