Mai mulţi bani pentru agricultură și coeziune
Finanțare sporită pentru agricultură și dezvoltare regională: se măresc alocările?
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 05.10.2026, 11:40
Viitorul buget al Uniunii Europene este dezbătut, în această săptămână, la Strasbourg, de europarlamentari și de şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Parlamentul European a semnalat, deja, că dorește fonduri mai mari decât estimările propuse de Executivul comunitar sau decât solicitările statelor contributoare, adică cele ale căror contribuții financiare depășesc sumele primate din bugetul Uniunii.
În vederea susținerii eficiente a mai multor domenii-cheie precum politicile de coeziune și agricultura, membrii Parlamentului de la Strasbourg pledează pentru suplimentarea bugetului blocului comunitar pentru exercițiul financiar 2028-2034 peste limitele propuse de Comisia Europeană. Această majorare bugetară ar urma să fie susținută prin crearea de noi resurse proprii, inclusiv prin taxarea sectorului digital, a jocurilor de noroc online și a operațiunilor cu active cripto.
Preşedintele României, Nicuşor Dan, a anunțat, recent, că Grupul „Prietenilor Coeziuniiˮ, din care fac parte 17 state membre UE, a adresat o scrisoare comună prim-ministrului irlandez Micheal Martin, a cărui țară deține preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în care se solicită menţinerea agriculturii şi a coeziunii ca priorităţi centrale în următorul exerciţiu bugetar european.
Recent, liderul de la București a afirmat că România își dorește, în primul rând, un buget ambițios, cu sume consistente alocate pentru coeziune și agricultură, explicând că acest lucru este necesar pentru a repara decalajele dintre cetățenii diferitelor țări europene.
Pe de altă parte, co-raportorii parlamentului pentru viitorul buget, Siegfried Mureşan, România, şi Carla Tavares, din Portugalia, au subliniat că un buget mai mic va obliga statele membre să abordeze mai multe provocări separat la nivel naţional, probabil cu costuri mai mari.
Siegfried Mureşan a subliniat că politica de coeziune rămâne la fel de relevantă chiar şi în contextul noilor provocări ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea şi competitivitatea şi poate ajuta statele membre să fie mai puternice în aceste domenii.
„Vom investi o mai mare parte a fondurilor de coeziune în proiecte care să contribuie la siguranţa cetăţeanului în viitorˮ, a precizat Mureşan.
„Poziţia noastră, a Parlamentului European, este că beneficiarii de fonduri europene au nevoie de predictibilitate. Ca atare, în poziţia Parlamentului European, toţi banii sunt alocaţiˮ, a menționat Mureșan.
El a mai spus că, lucrând împreună cu colegii din Comitetul European al Regiunilor, au reuşit să impună o poziţie a Parlamentului European pe viitorul buget al Uniunii Europene cu 10% mai mare decât proiectul de buget propus iniţial de Comisia Europeană.
„Comisia Europeană a propus 2.000 de miliarde de euro. Poziţia Parlamentului European, pe care am reuşit să o impun ca negociator-şef, e de 2.200 de miliarde de euro. Pentru România, aceasta înseamnă o creştere a fondurilor de la 60 la 66 de miliarde de euro”, a punctat Mureşan.
