Manifestare unionistă la Chişinău

Zeci de mii de oameni au cerut, duminică, la Chişinău reunificarea Republicii Moldova cu România vecină.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 06.07.2015, 13:05

Cu o formulă deja consacrată, dar destul de simplistă, politologii afirmă că, în Republica Moldova, societatea e divizată între adepţii integrării europene şi cei ai menţinerii pe orbita Moscovei. Proporţiile ar fi destul de apropiate, dovadă ultimele alegeri legislative, de pe 30 noiembrie anul trecut, când partidele declarat pro-occidentale – Liberal-Democrat, Democrat şi Liberal – au obţinut doar câteva mandate de deputaţi în plus faţă de stânga filorusă – socialistă şi comunistă. Pe lângă aceste două orientări dominante, există, însă, ca parte a taberei pro-occidentale, un curent a cărui voce se aude tot mai distinct. Între Moscova şi Bruxelles, unii aleg Bucureştiul.

Duminică, 30 de mii de oameni s-au adunat în centrul Chişinăului pentru a cere Unirea cu România. Iniţiatorii, organizaţii non-guvernamentale din cele doua state, spun că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului, putem trăi mai bine la noi în ţară, ne putem bucura de o ţară mare, fără graniţe interne, fără oprelişti, cu un destin comun şi prosper pentru toţi românii”.

Rezoluţia a fost citită de unul dintre cei mai populari actori de la Chişinău, Nicolae Jelescu: Facem apel către toţi factorii de decizie din România şi Republica Moldova, ca, mai presus de ideologiile şi interesele de partid, să promoveze solidaritatea naţională şi să contribuie la reunirea celor două maluri ale Prutului.”

Semnificativ, evenimentul a avut loc în aceeaşi piaţă, numită a Marii Adunări Naţionale, în care au fost organizate marile proteste antisovietice din 1989-1990 şi unde, pe 27 august 1991, peste 700 de mii oameni salutau proclamarea de catre Parlamentul de la Chişinău a independenţei fata de Moscova. Pentru mulţi dintre ei, aceasta era doar un prim pas spre lichidarea efectelor devastatoare ale ultimatumului sovietic din 1940, când Moscova lui Stalin a anexat teritoriile românesti răsăritene pe care a fost creată actuala Republică Moldova.

Participanţii la mitingul de duminică speră că, încă de anul acesta, în Parlamentele de la Chişinău şi Bucureşti se vor crea, aritmetic, majorităţile care să decidă organizarea unui referendum privind unirea Republicii Moldova cu România. Până atunci, însă, ricanează comentatorii, Chişinăul are nevoie urgentă de o majoritate guvernamentală funcţională. Republica e în plină criză financiar-bancară, cu un deficit bugetar în creştere şi cu finanţarea externă sistată.

Peste toate, acum o lună, Guvernul minoritar susţinut de PLDM şi PD a demisionat, după acuzaţii repetate de corupţie şi incompetenţă şi după dezvăluirile stupefiante că premierul Chiril Gaburici şi-a falsificat diploma de bacalaureat. Liberal-democraţii şi democraţii negociază, deja, cu liberalii cooptarea celor din urmă într-o nouă coaliţie majoritară tripartită, după modelul aceleia dintre 2009 şi 2014, care a încheiat acorduri de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul şi a alimentat un timp speranţa că Republica Moldova ar putea fi admisă în UE în 2020.