România, în topul creşterii economice europene
România este una din ţările UE cu cea mai mare creştere economică în trimestrul doi din 2015, comparativ cu perioada similară din 2014.
Roxana Vasile, 09.09.2015, 13:20
Economia zonei euro a crescut cu 0,4% în
trimestrul al doilea al acestui an, faţă de cele trei luni precedente -
potrivit datelor revizuite publicate, marţi, de biroul european de statistică
Eurostat. Deşi doar uşor, cifra depăşeşte,
totuşi, estimarea iniţială de
0,3% datorită exporturilor şi cheltuielilor de consum.
Banca Centrală Europeană anticipase, deja, săptămâna trecută că
redresarea zonei euro va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent din cauza
efectului încetinirii activităţilor economice în China. Aceeaşi bancă
prognozează pentru acest an o creştere economică de 1,4% în zona euro, urmată
de un avans de 1,8% în 2016.
În plus, preşedintele BCE, Mario Draghi, a dat
asigurări că instituţia pe care o conduce este pregătită să suplimenteze
măsurile de stimulare, dacă economia zonei euro va avea nevoie. La nivelul
întregii Uniuni Europene, PIB-ul a crescut în trimestrul al doilea din 2015,
faţă de primele trei luni ale acestui an, în toate statele pentru care sunt
disponibile date, cu excepţia Franţei, unde economia a stagnat. Cele mai mari
creşteri faţă de primul trimestru au fost înregistrate în Letonia (+1,2%),
Malta (+1,1%), Cehia, Spania şi Suedia (+1%), urmate de Grecia şi Polonia
(+0,9%), Slovacia (+0,8%), Estonia, Croaţia, Lituania, Slovenia şi Marea
Britanie (+0,7%).
La polul opus, cele mai reduse rate de creştere au fost
înregistrate în Olanda, Austria şi România (+0,1%). Dar! Alături de Malta şi
Cehia, România este ţara europeană cu cea mai mare
creştere economică anuală. Mai precis, în trimestul al doilea al acestui an,
comparativ cu perioada similară a anului trecut, România a avut o creştere
economică de 3,7%, în timp ce Malta se poate lăuda cu 4,8 procente, iar Cehia -
cu 4,4.Or, creşterea economică bună, inflaţia
redusă, cursul stabil al monedei naţionale, leul, în raport cu euro şi datoria
publică redusă fac din economia românească o posibilă destinaţie pentru
investitorii care consideră prea riscante situaţiile din China şi Grecia pentru
a se lansa în afaceri în aceste ţări.
De altfel, investiţiile străine directe dau semne
de revenire şi sunt, deja, în creştere, în primul semestru din 2015 acestea înregistrând
o valoare cu peste 450 de milioane de euro mai mare decât în perioada similară
a anului trecut.
Nu în ultimul rând, recenta
adoptare de către Parlamentul de la Bucureşti a unui nou Cod Fiscal întăreşte
convingerea puterii politice că majoritatea prevederilor pe care
le cuprinde vor duce la o modernizare extraordinară a sistemului fiscal
naţional.
