Criza refugiaţilor, văzută de la Bucureşti

România a pledat, la Bruxelles, prin vicepremierul şi ministru de interne, Gabriel Oprea, pentru cote voluntare de refugiaţi.

Roxana Vasile, 15.09.2015, 13:01

Statele Uniunii Europene au eşuat, luni, în a se pune de acord asupra repartizării valului imens de refugiaţi care iau cu asalt bătrânul continent, generând cea mai gravă criză din ultimele aproximativ 7 decenii. Rezultatul reuniunii de urgenţă de la Bruxelles a miniştrilor de interne era relativ previzibil : cel puţin în ultima săptămână, luările de poziţie ale politicienilor europeni, diametral opuse, fuseseră dintre cele mai vehemente.

Or, dacă cei 28 au decis ca 40.000 de refugiaţi din Italia şi Grecia să fie relocaţi în următorii doi ani, aşa cum se convenise încă din luna iulie, ei nu s-au înţeles, în schimb, în privinţa altor 120.000 sosiţi, între timp, din Orientul Mijlociu şi Africa. Comisia Europeană doreşte să impună cote obligatorii ; unele state membre, între care şi România, se opun cu fermitate. Bucureştiul – consecvent promisiunii sale din vară – va participa la mecanismul de distribuire prin preluarea a 1.705 solicitanţi de azil aflaţi în Italia şi Grecia şi a încă 80 de persoane din afara Uniunii.

Vicepremierul pentru securitate naţională şi ministru de interne, Gabriel Oprea, prezent la reuniunea de luni din Belgia, le-a transmis omologilor europeni mandatul în acest sens încredinţat de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Victor Ponta. De altfel, acest mandat a fost explicat chiar de şeful statului într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti:

Noi, dacă primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ca să stea peste iarnă şi pe urmă vedem. Dacă-i primim, ni-i asumăm. Aceşti oameni trebuie şcolarizaţi, trebuie să înveţe limba română, copiii trebuie să meargă la şcoală, ei trebuie să fie integraţi în societate.”

Oferta României de a participa la uşurarea crizei migranţilor este generoasă – mai spune preşedintele Klaus Iohannis, iar ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea şi prin alte forme. Bucureştiul participă, de pildă, în prezent, la întărirea graniţelor exterioare ale Uniunii Europene şi ar putea pune la dispoziţie, dacă i s-ar cere, atât personal, cât şi expertiză.

În plus, România nu se află sub presiunea refugiaţilor, asemenea Greciei, Italiei, Austriei, Germaniei sau Ungariei vecine, pentru că nu este membră Schengen, care, aşa cum stau lucrurile acum, în viziunea preşedintelui Iohannis nu funcţionează. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră. Această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT.”

Convocat pentru 17 septembrie, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării va lua în discuţie, prin urmare, atât chestiunea spaţiului Schengen, cât şi poziţia românească de păstrare a unor cote voluntare de imigranţi, pe măsura posibilităţilor. Orice decizie luată de Uniunea Europeană care ar redeschide falia între Est şi Vest ar fi – în viziunea Bucureştiului – fundamental greşită.