România susţine drumul european al Republicii Moldova
Susţinătoare a drumului european al Republicii Moldova, România e, totuşi, gata să suspende un împrumut rambursabil, motivând situaţia politică incertă de la Chişinău.
Valentin Țigău, 10.11.2015, 12:22
Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis, a transmis, luni, spre reexaminare, Parlamentului de la Bucureşti, legea privind acordarea asistenţei financiare rambursabile pentru Republica Moldova. Şeful statului consideră că această lege nu este oportună deoarece, la Chişinău, nu există certitudinea continuării procesului de reforme şi respectării angajamentelor pentru implementarea Acordului de asociere cu UE.
Asistenţa este în sumă de până la 150 de milioane de euro, din disponibilităţile rezultate din procesul de privatizare. Ea a fost convenită de guvernele celor doua state la 7 octombrie 2015, în baza Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, declaraţie semnată la Bucureşti, la 27 aprilie 2010. Legea prevede că asistenţa financiară rambursabilă este acordată Republicii Moldova pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei de stat, iar împrumutul se acordă în maximum trei tranşe, scadenţa fiecăreia dintre acestea fiind de maximum cinci ani.
Banii ar trebui să acopere o bună parte din salariile pentru bugetari şi plata pensiilor. Republica Moldova trece printr-o gravă criză politică şi financiară cauzată de fraude bancare si acte de corupţie care au dus la caderea guvernului Valeriu Streleţ şi refuzul FMI de a încheia un nou acord de împrumut. Partea română menţionase, în acord, că împrumutul nerambursabil poate fi acordat doar în condiţiile unei inţelegeri între Chişinău şi Fond.
După anunţul preşedintelui României, lideri ai PD şi PL (la guvernare) din Republica Moldova au reacţionat pozitiv, apreciind drept firească măsura retragerii sprijinului financiar de la Bucureşti. În plan politic, la Chişinău, preşedintele Nicolae Timofti a început, luni, consultări cu facţiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat la funcţia de premier. După destrămarea Alianţei pentru Integrare Europeană, PLDM, al cărui fost lider, Vlad Filat, a fost arestat pentru fapte de corupţie, refuză sa facă o nouă alianţă cu PD si PL, împreună cu care ar alcătui, totuşi, o majoritate parlamentară democrată.
Partidul Comuniştilor se pronunţă pentru un guvern de tehnocraţi, în timp ce socialiştii vor alegeri anticipate. Pe de altă parte, dacă PD a iniţiat consultări şi cu Partidul Comuniştilor, liberalii şi independenţii au declarat că nu vor accepta o alianţă din care să facă parte acest partid.
