Refugiaţii – o problemă globală
Uniunea Europeană se străduieşte să găsească soluţii pentru rezolvarea, cel puţin în parte, a crizei refugiaţilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 02.03.2016, 13:10
În tabăra de la
Calais, din nordul Franţei, în special sirieni, afgani şi sudanezi aşteaptă să
poată trece Canalul Mânecii înspre Marea Britanie. Situaţia este încordată:
autorităţile din Hexagon încearcă, cu greu, să închidă tabăra şi să îi
repartizeze pe migranţi în centre de pe întreg cuprinsul ţării.
La capătul opus
al Europei, valuri de refugiaţi continuă să intre pe continent prin Grecia.
Mulţi sunt blocaţi la graniţa greco-macedoneană după restricţii impuse de mai
multe ţări, inclusiv de Macedonia, privind numărul de persoane autorizate să
intre pe teritoriile lor.
Subiectul divizează, de altfel, profund Uniunea
Europeană. Aceasta vrea să ajute financiar, în următorii ani, ţările membre
care se confruntă cu sosiri masive de refugiaţi.
Grecia singură estimează că
are nevoie de aproape 500 de milioane de euro pentru organizarea primirii
migranţilor şi pentru gestionarea unei situaţii extrem de dificile, la limita
dezastrului umanitar marcat de încălcări ale dreptului internaţional sau ale
unei minime decenţe umane. De la începutul lunii ianuarie, peste 130 de mii de
oameni au sosit, de pe coastele Turciei, via Marea Mediterană, în Europa. Iar
numărul lor îl depăşeşte pe cel înregistrat în primele cinci luni ale anului
trecut ! Înaintea unui summit UE-Turcia, pe 7 martie, preşedintele Consiliului
European, Donald Tusk, face un turneu balcanic. Bruxelles-ulinsistă că singura
soluţie viabilă este una colectivă, europeană.
În acelaşi timp, nave ale NATO
au fost trimise în Marea Egee pentru a supraveghea reţelele de călăuze care
transportă refugiaţi între Turcia şi Grecia. Şi pentru ca tabloul să fie
întregit, să redăm şi declaraţia comandantului forţelor NATO în Europa,
generalul Philip Breedlove, care a acuzat Rusia că sprijină forţele
guvernamentale din Siria,pentru
a genera o criză a refugiaţilor pe care să o utilizeze ca armă de război
împotriva Europei.
O contribuţie în rezolvarea extrem de complicatei crize
siriene ar putea-o avea Iranul, pe care l-a vizitat ministrul român de externe,
Lazăr Comănescu. Acesta a declarat: Situaţia din Siria a
fost generată de factorii interni, dar, în acelaşi timp, nu poate să fie
ignorată existenţa unor actori inclusiv regionali, din păcate cu abordări
divergente, cu rivalităţi, ori pentru a găsi o soluţie care nu poate
să fie militară în Siria, ci doar pe cale politică, este absolută nevoie ca toţi
actorii din regiune să ajungă la un numitor comun. Iranul poate să aibă o
contribuţie deosebită şi, de altfel, a fost unul dintre mesajele pe care le-am
transmis atât ca ministru de externe al României, dar şi ca ministru de externe
al unei ţări membre a UE.
România este una din puţinele ţări
occidentale care au păstrat deschisă o ambasadă la Damasc. De aceea, în ceea ce îl priveşte, Bucureştiul
poate avea un rol, chiar dacă nu de mediator principal, în rezolvarea crizei
siriene.
