România – poate fi stopat declinul demografic?

Tot mai activi în dezabaterile publice de la Bucureşti, demografii au reiterat şi marţi semnalul de alarmă pe care l-au tras, deja, în legătură cu depopularea progresivă a ţării.

Bogdan Matei, 20.04.2016, 13:10

Primul avertisment serios a apărut în decembrie, odată cu lansarea de
către Institutul Naţional de Statistică a anuarului demografic al României.
Documentul, care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura
populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie, constata că
România se depopulează, lunar, cu câteva mii de locuitori. Pe măsură ce se modernizează, ţara se confruntă şi
cu fenomenele demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat
încă din deceniile trecute. Numărul copiilor dintr-o familie descreşte,
femeile decid să procreeze la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor
scade, iar cel al divorţurilor creşte.

Directorul Centrului de Cercetări
Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a anunţat, marţi, că în 2015
rata fertilităţii a atins cel mai mic nivel din ultimii 50 de ani. Şi a repetat
că, de ani buni, rata mortalităţii o depăşeşte pe cea a natalităţii.

Peste
toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care
a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până
atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, milioane de cetăţeni români trăiesc
în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi
din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc. Dar fenomenul
contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales
persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de
vedere al natalităţii. Astfel că, după 1989, numărul românilor din ţară a
scăzut de la 23,2 milioane la 19,8, inversând complet tendinţa din deceniile
trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a
populaţiei cu 26 de procente.

Fireşte, specialiştii dezavuează această
intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că
asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Dar, spun
tot ei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor
al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani. Familiile din România, au calculat
experţii, ar trebui să aibă mai mult de doi copii, pentru ca declinul
demografic să fie inversat. Această
cifră, adaugă Vasile Gheţău, ar trebui menţinută cel puţin o jumătate de secol,
prin măsuri de susţinere a familiilor, de asigurare a serviciilor pentru
îngrijirea copiilor, de reducere a mortalitaţii infantile şi de creştere a
speranţei de viaţă. Fondurile de la buget alocate pentru punerea în practică a
acestor măsuri ar trebui să crească cu zece procente de la un an la altul.

Pentru moment, o nouă lege prevede
eliminarea, de la 1 iulie, a plafonului maxim al indemnizaţiei lunare pentru
creşterea copilului, care până acum era echivalentul a doar 760 de euro, şi
prevede că acestea vor reprezenta 85% din venituri.

Experţii Centrului de Cercetări Demografice mai afirmă, însă, că, în paralel cu
redresarea natalităţii, e nevoie şi de lansarea de către ministerul Sănătăţii a
unui program de reducere a mortalităţii.