Rezultate şi alianţe după alegerile locale
PSD, la stânga, şi PNL, la dreapta, clamează, deopotrivă victoria la alegerile locale, de duminică, din România şi pregătesc, deja, scrutinul legislativ.
Bogdan Matei, 07.06.2016, 13:08
Harta post-electorală a României e, predominant, bicoloră. Amândouă cu peste 30% din sufragii la alegerile locale de duminică, PSD şi PNL şi-au păstrat majoritatea fiefurilor tradiţionale – în sud şi est pentru social-democraţi, în vest, centru şi nord-est pentru liberali – şi ştiu exact pe ce redute pot conta la scrutinul legislativ de la sfârşitul anului. Până atunci, partidele trebuie, însă, să împartă cărţile în administraţia locală şi, în primul rând, şefia celor 41 de consilii judeţene, ai căror preşedinţi n-au mai fost aleşi de cetăţeni, ci vor fi desemnaţi dintre consilieri.
Şeful PSD, Liviu Dragnea, jubilează după victorie şi promite să rămână fidel vechilor alianţe cu partenerii-juniori din fostul Guvern condus de social-democratul Victor Ponta, UNPR şi ALDE : În 14 judeţe din România, PSD are majoritate singur şi va putea pune preşedinţii de Consilii Judeţene. În alte 11 judeţe putem face majoritate doar cu ALDE. În încă două judeţe putem face majoritate PSD-ALDE-UNPR. În ceea ce priveşte reşedinţele de judeţ, PSD a câştigat 19. PSD are un număr de primării mai mare decât cel cu care a intrat în aceste alegeri.”
Dragnea a adăugat că PSD exclude negocierile cu liberalii şi cu popularii fostului şef al statului, Traian Băsescu.
Cu doar 32 de procente, faţă de cele 37 ale PSD, liberalii rămân a doua forţă politică din ţară, iar co-preşedintele Vasile Blaga se felicită că „scorul obţinut de PNL este cel mai bun înregistrat după anii 90”. Vasile Blaga: Am reuşit, evident, să reconstruim dreapta şi nu a fost un lucru uşor şi ne vom concentra, când nu vom avea vacanţă, în săptămânile următoare, pe această temă, infirmând toate pronosticurile celor care nu aveau încredere în această construcţie, chiar s-au străduit să o împiedice.”
Greu de digerat pentru PNL a fost, însă, ceea ce comentatorii nu ezită să numească dezastrul de la Bucureşti. Capitala singură însumează circa o zecime din corpul electoral naţional şi are, potrivit studiilor sociologice, cei mai sofisticaţi şi exigenţi alegători, majoritatea cu opţiuni de dreapta. Peste două treimi dintre ei au rămas, însă, duminică, acasă, iar cei care au mers la vot au oferit PSD atât primăria generală, cât şi cele şase primării de sector.
Mai mult, PNL a terminat pe locul trei, la mare distanţă de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un fost ONG transformat în partid. Liderul acestuia, Nicuşor Dan, vrea ca formaţiunea sa să devină, până la legislative, una cu reprezentare naţională, pentru că: Avem o întreagă categorie de cetăţeni în România care este conştientă de eşecul unei clase politice, este conştientă de o corupţie generalizată în administraţia publică din România şi care aşteaptă o alternativă.”
Dan a precizat ca nu va face alianţe cu nicio formaţiune politică, iar reprezentanţii USB vor vota selectiv, în consiliile din Bucureşti, în funcţie de proiectele prezentate.
