Politica românească după alegerile locale
PNL nu poate evita convulsiile interne după recentele alegeri locale, în urma cărora a pierdut dezastruos şi a retrogradat până pe locul 3 în opţiunile electoratului din Bucureşti.
Ştefan Stoica, 09.06.2016, 13:10
Văzute exclusiv prin prisma rezultatelor obţinute la nivelul
întregii ţări, alegerile locale desfăşurate, duminică, în România, au fost un
succes pentru PNL, principala formaţiune a Dreptei. Cu 32-33 procente,
liberalii sunt în urma câştigătorului, PSD, cu doar cinci puncte. O poziţie
care le-ar permite să atace parlamentarele de la toamnă cu încredere.
Perspectiva se schimbă radical atunci când este analizat scorul din Bucureşti.
În capitala cândva fief tradiţional al Dreptei liberale, PSD şi-a adjudecat tot
– primăria generală, cele şase primării de sector, consiliile locale sectoriale
şi consiliul general al municipiului. Şi ameninţă să impună toate deciziile pe
care le doreşte, fără ca vreo forţă politică să i se opună, graţie alianţei cu
dizidenţa liberală ALDE. Ceea ce dă frisoane PNL nu este numai rezultatul,
calificat unanim de comentatori drept un dezastru, ci faptul că acest partid
riscă să nu mai reprezinte alternativa la PSD.
La nivelul capitalei, acest
statut este revendicat, după locale, de Uniunea Salvaţi Bucureştiul, fost ONG
transformat în partid. USB, prin tenacele său lider Nicuşor Dan şi
profesioniştii oneşti pe care i-a promovat, se anunţă capabil să răspundă
exigenţelor de integritate ale acelui segment de electorat instruit şi decis să
nu mai tolereze politica de talcioc, corupţia şi incompetenţa partidelor
tradiţionale. Mesajul transmis de acest electorat PNL este limpede: ori se supune unei schimbări profunde de
mentalitate şi abordare, ori intră în vrie cu riscul dezarticulării şi
extincţiei, de facto, aşa cum s-a întâmplat cu PNŢCD, vioara întâi a guvernării
la sfârşitul anilor 90 şi extraparlamentar astăzi.
Şefii filialelor de sector
şi preşedintele pe Bucureşti şi-au asumat eşecul şi au demisionat. Voci critice
din partid au cerut şi plecarea secretarului general, Ilie
Bolojan, considerat responsabil pentru eşec în calitatea sa de şef al campaniei
electorale. Acesta a fost, însă, reconfirmat, un semnal clar că orice revoltă
internă împotriva conducerii PNL, incluzându-i aici pe copreşedinţii Alina
Gorghiu şi Vasile Blaga, va fi
înăbuşită.
În tabăra stângii, care jubilează după scrutinul local, prioritatea
este constituirea de alianţe la nivel local şi judeţean cu partenerii loiali de
până acum, UNPR şi ALDE. Ar mai fi, totuşi, una: eliminarea de la şefia Camerei
Deputaţilor a lui Valeriu Zgonea, înlăturat din partidul la vârful căruia s-a
aflat pentru curajul de a-i cere preşedintelui Liviu Dragnea să facă un pas în
spate după ce a fost condamnat cu suspendare în dosarul privitor la
referendumul din 2012 de demitere a preşedintelui de atunci, Traian Băsescu. Social-democraţii au modificat
regulamentul în aşa fel încât Zgonea să poată fi înlocuit, însă cel vizat
contestă noile reglementări, pe motiv că procedurile
parlamentare nu au fost respectate în acest caz.
